Datele centralizate până în prezent ale alegerilor la nivel european

La nivelul Parlamentului European datele centralizate până acum arată victoria clară a Partidului Popularilor Europeni, urmat de Social-Democraţi şi de grupul Renew. Scorul obţinut de cele trei formaţiuni permite constituirea unei majorităţi confortabile, care să nu depindă de votul grupurilor de extremă dreaptă sau stângă. Pe de altă parte, grupul Verzilor este dispus să participe la noua majoritate, însă liderul PPE, Ursula von der Layen, spune că primele negocieri vor avea loc tot în baza forumului de trei, care a guvernat până acum jocul european.

De la Bruxelles, Bogdan Isopescu analizează rezultatele alegerilor la nivel european, dar şi paşii următori în alegerea conducerii noului Parlament şi a Comisiei Europene: Datele provizorii arată că grupul popularilor europeni au obţinut 186 de mandate de europarlamentar, cu 10 mai multe decât în 2019 şi este singurul grup politic de centru şi din actuala majoritate care a crescut în aceste alegeri. Urmează social-democraţii şi Renew, care au pierdut locuri, însă toate aceste trei grupuri pot forma o majoritate confortabilă de 400 de mandate, în condiţiile în care pentru a vota noua Comisie Europeană, cel mai important pas, este nevoie de doar 361 de voturi în parlament. Cele două grupuri din dreapta politică extremă, ECR şi ID, au obţinut împreună cu 14 mandate mai mult decât anterior şi au 131 de locuri, dar este foarte puţin pentru a conta în bucătăria politică din Parlamentul European. Acestea deţin locul patru şi cinci în legislativ şi au obţinut sub aşteptările prognozate înainte de alegeri, însă lor li se pot adăuga alţi parlamentari din partidele neafiliate sau dintre independenţi, care împreună au 100 de mandate. Verzii au căzut de pe poziţia patru pe poziţia şase, pierzând 18 mandate, o pierdere similară cu cea a grupului Renew, iar pe locul şapte este stânga, cea care a obţinut doar 36 de mandate, mai puţin decât în trecut.

Popularii europeni spun că votul îi plasează în poziţia clară de a numi noul preşedinte al Comisiei, tot pe Ursula von der Leyen, iar social-democraţii şi grupul Renew nu par a se opune.

Primele negocieri vor începe mâine între cele trei grupuri. Verzii ar dori şi ei să se alăture pentru a forma o majoritate şi mai stabilă, dar Ursula von der Leyen pune sub semnul întrebării varianta oferită.

Ursula von der Leyen: În primul rând trebuie obţinut acordul statelor membre în Consiliu pentru numirea noii Comisiei Europene, iar aici am încredere că poate fi întrunită unanimitatea. Apoi este vorba de majoritatea din Parlament. Aici mă voi baza pe aceeaşi configuraţie politică, alături de social-democraţi şi Renew, pentru că a funcţionat în ultimii cinci ani. Ulterior vom discuta şi alte posibilităţi, în etapa a doua.

Corespondentul RRA, Bogdan Isopescu mai transmite: Ca privire de ansamblu, observatorii campaniei şi alegerilor europarlamentare spun că procesul a fost organizat corect în statele membre şi că au fost respectate libertăţile fundamentale pentru candidaţi, presă şi votanţi. Echipa observatorilor mobilizaţi de OSCE în statele membre, printre care şi în România, spune, totuşi, că situaţia diferă de la stat la stat.

Diferenţele vizează mai multe aspecte: transparenţa procesului electoral, accesul observatorilor, incluziunea şi reflectarea anumitor categorii de candidaţi sau manipularea şi dezinformarea care au crescut în anumite state membre. Mai mult, spun ei, există suspiciuni în legătură cu anumite influenţe străine în cadrul alegerilor, iar toate statele membre ar trebui să ia măsuri pentru reducerea acestora sau pentru creşterea securităţii cibernetice. Observatorii afirmă că au existat cazuri frecvente de derapaj în declaraţiile politicienilor pe tema migraţiei, xenofobiei sau la adresa femeilor. Statele ar trebui să fie mai atente şi la nivelul de incluziune şi reprezentare al femeilor sau al anumitor grupuri minoritare printre candidaţi. Un alt grup slab reprezentat a fost cel al tinerilor de sub 35 de ani, în condiţiile în care media de vârstă a candidaţilor a fost cea mai mare după alegerile din 1979.

După ce toate rezultatele alegerilor vor fi validate, primul pas către noul Parlament şi noua Comisie va fi negocierea dintre grupuri pentru stabilirea majorităţii. Apoi, între 16 şi 19 iulie va urma prima sesiune plenară a parlamentului, când va fi votat noul preşedinte al legislativului european, vicepreşedinţii, chestorii şi componenţa comisiilor. Votul pentru componenţa Comisiei Europene va fi dat în Parlamentul European abia după vacanţa de vară, la mijlocul lui septembrie în cel mai bun caz, şi asta pentru că, în paralel, nominalizarea preşedintelui Comisiei este negociată şi în Consiliul European, între statele membre.

Odată ce statele membre cad de acord asupra acestui punct, ele vor propune Parlamentului să voteze candidatul pentru preşedinţia Comisiei, alături de restul comisarilor nominalizaţi tot de statele membre. Toate aceste proceduri se vor finaliza cel mai curând în octombrie, când noua Comisie Europeană îşi va începe mandatul de cinci ani.