Ziua limbii române, sărbătorită de basarabenii și românii din Italia

Ziua limbii române a fost marcată la Roma, la inițiativa studenților originari din Republica Moldova, printr-o șezătoare la iarbă verde, în cadrul căreia fiecare participant a adus un omagiu - o poezie, un articol, un fragment dintr-un text de proză sau un cântec - graiului strămoșesc. Basarabenii și românii au venit îmbrăcați la acest eveniment în costume populare, unii dintre ei aducând și coșuri cu plăcinte și colaci moldovenești.

”Și în această zi, sărbătorim români și români – din România și din Basarabia – Ziua limbii române. Este o sărbătoare pe care o plasez ca o biruință a latinității la marginile sale din Est, o reîntoarcere la normalitate pentru românii din Republica Moldova, întoarcerea la grafia latină, întoarcerea la denumirea firească a limbii” ne explică Tatiana Ciobanu de la Asociația culturală Dacia din Roma.

Foto: Elena Postelnicu.

”Este o sărbătoare care trebuie, de fiecare dată, să ne stimuleze a cizela româna noastră din Basarabia, care - cum știm - este destul de simplă, arhaică și ar trebui îmbogățită de fiecare dată, ceea ce ăncercăm și noi să facem încet-încet” completează Tatiana Ciobanu.

Ia tradițională – nelipsită la astfel de sărbători

Practic șezătoarea a avut loc în aer liber, într-un parc din Roma, Villa Ada, unde românii au așternut pe jos covoare tradiționale pe care s-au așezat și au recitat poezii, au cântat, au povestit și au mâncat din bucatele tradiționale aduse tot de ei. Într-un colț a fost amenajat și un spațiu dedicat cărților, ”o mică librărie” adusă de Tatiana Ciobanu: ”Am adus aici o parte din biblioteca Asociației noastre pentru a aminti că fiecare dintre români poate împrumuta de la noi o carte, o poate citi, răsfoi și după aceea a o promova și altor prieteni”.

Românii au venit îmbrăcați în costumele naționale, chiar și la acest eveniment.”De obicei iubim să îmbrăcăm ia românească. Este o stare de suflet, este ceva frumos și îmi place când copiii noștri îmbracă ia și o îmbracă și cu un spirit de conștiință de a fi reprezentativi” comentează Tatiana Ciobanu, care totodată adaugă că: ”Este bine să ne dăm seama că o limbă reprezintă o forța a unui popor, că atunci când tu îți stăpânești propriu patrimoniu de exprimare a forțelor tale lăuntrice ai mai multe șanse de a reuși în viață și, să spunem, pe fundalul unor fenomene gen monopolul unei limbi asupra altora ar fi bine ca fiecare să-și cultive propria cultură, propria rădăcină, pentru a avea o resursă în plus în această lume”.

Ziua limbii române – sărbătorită în familie

”Noi suntem români și odată ce am plecat de acasă am purtat cu noi tradițiile și toate sărbătorile, și limba și portul național și dorurile toate - le-am purtat cu noi și deci le sărbătorim, le respectăm! Limba română este graiul mamei, așa cum o cinstești pe mama, așa îți respecți limba. Cine nu-și iubește limba, nu-și iubește mama!” consideră Victoria Grosu, care a venit la eveniment cu întreaga sa familie: cu soțul, cei doi copii ai lor, sora și părinții ei, toți îmbrăcați în costume populare. Familia Grosu a ținut să aducă la această șezătoare literară pe lângă un coș cu plăcinte cu prune și câteva cărți de Grigore Vieru, Emil Cioran, Mihai Eminescu și Gheorghe Ghimpu, ”oamenii care ne reprezintă și pe care-i purtăm peste tot unde mergem pentru că sunt valorile nostre” explică Victoria.

”Acasă la noi să se vorbească limba românească!!!”

”Cel mai important este de a unifica de fapt comunitățile, românii de aici cu cei din Republica Moldova, care tot români sunt. Trebuie să nu-și uite rădăcinile, culturile și tradițiile” spune Daniela Bivol, studentă la Universitatea ”La Sapienza” din Roma, originară din Chișnău, stabilită de 5 ani în Italia. ”Sper că în viitor – chiar și eu ca studentă - sper că în viitor, mă voi întoarce în Moldova. Unificarea aceasta, faptul că nu ne uităm patria, poate că odată ne va face să ne întoarcem înapoi. Nu este destinul nostru de a sta peste hotare totuși” ține să mai sublinieze Daniela, după ce - în cadrul evenimentului - le-a propus moldovenilor prezenți să facă un jurământ: ”ca să aibă un principiu de a vorbi în limba română și de a o vorbi cu capul sus, și de a nu fi umiliți de rușii din Republica Moldova, care uneori ori nu refuză să răspundă la o întrebare în limba română, ori răspund în rusă, chiar și la cumpărături. Îndemnul meu este de a nu trece la limba lor! Din păcate situația este grea în Republica Moldova, mai ales că majoritatea persoanelor nu vor să vorbească limba română. Și acesta nu este decât un capriciu, deoarece ei cunosc limba română. Deci noi trebuie să impunem ca acasă la noi să se vorbească limba românească!!!”

Daniela mi-a mărturisit că în Italia vorbește limba română în familie și cu prietenii români, cam 30 – 40% din activitățile ei.

Românii preferă să citească în limba maternă

Printre basarabeni, la eveniment au participat și câțiva români din Roma. ”Este important să sărbătorim această zi. Ne întâlnim cu toții, vorbim limba română, este ceva deosebit. Sărbătorim în costumul nostru tradițional, este obligatoriu asta!” spune Elena Manoilă, originară din Galați, stabilită de 8 ani la Roma.

”Dacă trăim aici, nu avem cum să vorbim prea mult în limba noastră. Asta-i soarta noastră!” oftează cu tristețe Elena, recunoscând că are ocazia de a vorbi în limba maternă doar cu rudele și cu prietenii români. Din curiozitate, am mai întrebat-o pe femeie, dacă preferă o carte în limba română sau una în limba italiană. ”O carte în limba română. Este limba noastră. Chiar dacă știu și italiana, prefer să citesc o carte în românește” răspunde - rapid și ferm - Elena Manoilă.

Scriitorii și poeții români din capitala italiană au marcat și ei Ziua limbii române

Tot duminică după amiază, la Roma, mai mulți scriitori și poeți români s-au strâns la cea de-a șasea ediție a Cenaclului literar pentru a omagia limba maternă. ”Am sărbătorit cu un program aparte, în care am vorbit despre originile și formarea limbii române, cât și despre dezvoltarea acesteia ca limbă modernă și vie. Au fost prezentate totodată o serie de texte lirice prin care s-a elogiat limba, dar s-a discutat și despre cei care vor să-i facă un ”parastas” limbii române, înlocuind-o cu expresii mai puțin demne. Printre aceștia mă înscriu și eu, deoarece, din nefericire, am folosit deseori astfel de expresii, cu toate că am o mare mândrie: limba mea maternă este română” a declarat pentru radio România Actualități, Valeriu DG Barbu, inițiatorul și coordonatorul Cenaclului lietrar de la Roma. ” O limbă este sărbătorită acolo unde este vorbită, iar la Roma fiind zeci de mii de familii de români întâlnești la tot pasul vorbitori de limba română. Pe de altă parte, sunt convins că oricât de mulți ani vom trăi în afara țării, tot români suntem și tot ceea ce avem impregnat în suflet nu se poate șterge niciodată” mai completează Valeriu DG Barbu.

Basmul românesc - la Expo Milano

Ziua limbii române a fost marcată duminică seară și la Milano, la Pavilionul țării noastre din cadrul Expoziției universale, printr-un eveniment organizat de profesoara de limbă română, Mariana Paliev. Sub titulatura: "Limba basmelor nemuritoare" profesoara Mariana Paliev i-a invitat pe părinții si elevii prezenți să participe la o serie de ateliere practice. ”Basmul românesc exprimă de fapt filozofia de viață a românilor, tradițiile, credințele și obiceiurile lor. Ca profesor mă străduiesc și mă voi strădui să promovez în rândul comunității limba basmelor nemuritoare, limba română” spune Mariana Paliev, considerând că ”evenimentele de acest gen facilitează, cu siguranță, menținerea vie a valorilor românești pentru toți conaționalii din afara granițelor.” Evenimentul de la Expoziția universală a fost organizat în colaborare cu Centrul cultural italo-român și cu Consulatul României de la Milano.

Ziua Limbii Române va fi marcată în acest an și la Academia di Romania din Roma, la 9 septembrie, împreună cu scriitorul Geo Vasile, care va oferi publicului un recital de poezie în limba română și italiană. Evenimentul va continua cu un omagiu adus unui vechi text al limbii române, balada ”Miorița” și se va încheia cu lectura unui eseu original: ”Eminescu, prima revoluție a limbajului poetic românesc”.