Viitorul Mitropoliei Clujului, în dezbatere

Moartea mitropolitului Bartolomeu Anania a readus în discuţie situaţia Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Imediat după trecerea la Domnul a mitropolitului Bartolomeu au existat voci în biserică, preluate apoi de presă, care au pus sub semnul întrebării înfiinţarea acesteia din urmă cu 6 ani (noiembrie 2005). Mai mult s-a lăsat să se înţeleagă că e posibilă chiar o desfiinţare a noii mitropolii.

Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, a declarat imediat după moartea mitropolitului Bartolomeu, că după ce vor trece cele 40 de zile de doliu pentru mitropolitul Bartolomeu, se va vedea dacă înfiinţarea mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului "a fost de la Duhul Sfânt sau nu".

Audio: Emisiunea Actualitatea credinţei despre viitorul Mitropoliei Clujului.

Declaraţia a fost apoi preluată şi amplificată de alte persoane din biserică şi din presă, apărând şi diferite scenarii. Unul dintre aceste scenarii este "modelul Cuza", adică alegerea mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza şi ca mitropolit de Cluj, fapt care ar duce la o reunificare a celor două mitropolii.

Al doilea scenariu se referă la alegerea unui aşa numit mitropolit "onorific", mitropolia trecând "de facto" sub mitropolia Ardealului.

Teologul Radu Preda, directorul INTER, nu crede în niciunul din aceste scenarii, afirmând că ideea desfiinţării mitropoliei Clujului "trădează o gândire primitivă, dacă nu chiar distructivă din punct de vedere pastoral şi misionar ...fiind un atentat la simţul pastoral şi realist al bisericii".

El aduce ca argument împotriva acestor supoziţii noile realităţi demografice şi economice din Ardeal care s-au schimbat simţitor în ultimii 100 de ani, facând din Cluj-Napoca cel mai important oraş din Ardeal.

Jurnalistul Claudiu Târziu consideră că întreaga discuţie a pornit datorită declaraţiei imprudente a mitropolitului Laurenţiu, fiind apoi amplificată de diferite persoane din jurul Sibiului, care au rămas cu resentimente după înfiinţarea mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Noua mitropolie şi-a dovedit însă în cei 5 ani de existenţă utilitatea din punct de vedere misionar şi pastoral, consideră Claudiu Târziu.

Decanul facultăţii de teologie ortodoxă din Cluj-Napoca, prof. Ioan Chirilă, a spus că doreşte să urmeze sfatul patriahului Daniel, de a nu da declaraţii în cele 40 de zile de doliu şi că are încredere în cuvântul patriarhului şi al sinodului mitropolitan că nu poate fi vorba de o desfiinţare a mitropoliei Clujului.

După cele 40 de zilr de doliu, sinodul mitropolitan al mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului va înainta Sfântului Sinod două propuneri pentru ocuparea funcţiei de Arhiepiscop al Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Sfântul Sinod poate veni şi el cu două propuneri, iar din cele patru nume, unul va fi ales mitropolit.

Ierarhii din Mitropolia Clujului au făcut un apel să nu se dea crezare "zvonuriloe alarmiste privind desfiinţarea Mitropoliei". Într-un comunicate de presă al Arhiepiscopiei de la Cluj se face precizarea că "între cele douaă Mitropolii din Transilvania trebuie să existe o atmosferă de pace, comuniune şi cooperare în probleme de interes comun şi nu confruntare şi concurenţă, dăunătoare Bisericii."

Patriarhul Daniel a ţinut să precizeze după ce a prezidat Sinodul mitropolitan de la Cluj că "în 90% din cazuri, Sinodul de la Bucureşti a confirmat ce s-a dorit pe plan local". Patriahul Daniel a mai adăugat că "în Biserică, noi întotdeauna dorim să aducem speranţă, nu tulburare".

Dintre cele 12 alegeri de ierarhi titulari care au avut loc în ultimii trei ani după noul Statut al BOR, în 11 cazuri a fost ales unul dintre cei doi ierarhi propuşi de sinodul local.

Singura situaţie în care nu a fost respectată dorinţa locului a fost alegerea IPS Teofan ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, el fiind un candidat propus de Sfântul Sinod, pe lângă cei doi candidaţi ai Sinodului de la Iaşi.