„Trecând pragul tăcerii”, în colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea

Noua ediție a memoriilor preotului greco-catolic Tertulian Langa (1922-2013) a apărut cu prilejul centenarului nașterii autorului. Nu este singura diferență față de edițiile precedente. Versiunea de față, inclusă la numărul 18 în seria „Mica Romă XXI” a editurii Vremea, este adăugită și îmbunătățită, reprezentând forma completă și probabil și definitivă a însemnărilor lui Tertulian Langa despre anii săi de detenție executați între 1948 și 1964 în penitenciarele şi lagărele de muncă de la Malmaison, Văcărești, Jilava, Piteşti, Gherla, Aiud, Lugoj, Galați sau Salcia-Grădina (Balta Brăilei). În Introducere, autorul afirmă că „a trecut pragul tăcerii” la îndemnul Papei Ioan Paul al II-lea. Acesta i-a spus în 1986: „(î)ți cer să scrii; ce ai trăit în închisoare este viață, e viață trăită cu Cristos, viață din istoria Bisericii. M-am apucat de scris; însă cu o impardonabilă întârziere pentru un credincios supus”, a mărturisit Tertulian Langa.

Memoriile reiau cronologic firul închisorilor prin care a trecut autorul. „Scos din culcuș” este unul dintre titlurile de capitol ale cărții. Urmează apoi alte titluri semnificative: „În tainița rusească”, „La Malmaison”, „În Joia Mare”, „Icnind sub săculețul de nisip”, „Un preambul la ‘maraton’”, „În Geamătul Aiudului”, „Cu Dascălii cei mari”, „În ‘Casa galbenă’”, „‘Morsa’ şi scalparea”, „Spre locuințele lacustre”, „Întru tăcerea larvelor ce mor”, „Spre sălciile plângătoare” sau „Întoarcerea lui Odiseu”.

„Printre nenumăratele memorii de închisoare”, a apreciat poeta Ana Blandiana, „Memoriile părintelui Langa ocupă unul din primele locuri atât prin arta recreerii universului penitenciar, cât şi prin forța, echilibrul şi subtilitatea ideilor articulate într-o adevărată filosofie a credinței și pedagogie a suferinței. (...) Trecând pragul tăcerii este o continuă meditație în care sunt aşezate în echilibru iertarea şi răzbunarea, memoria și tăcerea, credința şi dogmatismul, fanatismul şi libertatea de spirit. (...) Acestei profunde meditaţii i se adaugă tulburătoarele poeme de dragoste şi rugăciune scrise în timpul detenției. Rezistența prin poezie şi prin credință din închisorile româneşti îşi găseşte în opera părintelui Tertulian Langa cea mai înaltă şi convingătoare dovadă”, a mai scris Ana Blandiana. Iar arhiepiscopul Lucian Mureșan a afirmat, în prefața cărții, intitulată O prețioasă carte-document, că volumul părintelui Langa „are ceva din tulburătorul roman dostoievskian Amintiri din casa morților” și că el se adaugă altor memorii publicate după 1990: Lanțuri şi teroare a episcopului Ioan Ploscaru şi Credința noastră este viața noastră a episcopului Iuliu Hossu.

***

Fragment din capitolul „În Geamătul Aiudului”

< Afară duduia motor, motor de ZIS, de la Matuşka Mare. Mânaţi printre ciomege, purtați de-njurături condimentate trivial, (...) ne-am pomenit în faţa unui camion descoperit, înconjuraţi de caralii. „Sus în maşină!” - zbucni porunca din gâtlejuri cu doaga de vinars sau de „jinars” - în grai mai mocănesc... Dar noi eram ologi: încheieturi de iască-nvârtoșită. Simţeam cum val-vârtejul ciomegelor electrizante devin proteze agere ce ne săltau pe brânci în camion ca-n dric. „Pe burtă toată lumea! S-a înțeles?! Cel care mişti, ți-am sfărâmat bostanu'!” Pe umăr înduram puterea unei cizme. De frică n-am mişcat, dar nici n-am asurzit. Toată puterea de percepere se concentra-n auz. Înţelegeam că mergem cum mergi după un mort. Motorul măcina mărunt, fără efort şi fără opinteli. Mergea uşor, deci pe loc drept. N-am auzit vreo poartă. Să fi tot mers vreo oră. Să mergi prin curte timp de-o oră! Poate mai mult. Pare a fi absurd, cu atât mai mult că poarta nu se deschidea. Din când în când, simţeam ca un viraj în loc. Mi-am zis: „Ne învârtim prin curte. De ce? Ca să ne dezorienteze? Să nu ştim unde suntem şi unde vom ajunge?” Deodată, ne-am oprit; odată cu motorul. Poate că ni s-a stricat sau nu mai are motorină. Absurdă ipoteză într-un regim în care planificarea este fără greş! În jur, o linişte de mină adormită. >

Colecția „Mica Romă XXI” a editurii Vremea a debutat în 2020, cu volumul Evocări din viața Blajului de Alexandru Lupeanu-Melin. Sub îngrijirea lui Cristian Bădiliță, seria își propune să revalorifice rolul tradiției greco-catolice în apariția și dezvoltarea culturii și spiritualității românești. Printre celelalte titluri din serie menționăm: George Coșbuc, Vorba de acasă. Eseuri, povestiri și schițe filosofice; Ion Agârbiceanu, Licean… odinioară; Aaron Florian, Patria, patriotul și patriotismul; Septimiu Popa, Temnițele Clujului. Caravanele Ardealului; Ștefan Manciulea, Aici e pământul sfânt al Blajului; Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviință între oameni; Iosif Vulcan, Panteon român. Portretele și biografiile celebrităților române; Moldovan Vasile, Amintiri din timpul revoluției de la 1848; Petru Maior, Despre sfințenie și obrăznicie. Predici ale unui cărturar iluminist și Ioan Chindriș și Niculina Iacob, Ex Occidente Lux. Iluminismul creştin românesc.

__________________

Tertulian Langa, Trecând pragul tăcerii, editura Vremea, București, 2022, 722 de pagini, format 13x20, preț pe site-ul editurii: 70,20 lei.