Rusaliile - ziua de naştere a Bisericii creştine
Creştinii sărbătoresc la 50 de zile de la Paşti, Pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor.
Articol de Remus Rădulescu, 22 Mai 2010, 17:57
Duminica Cinzecimii, a Rusaliilor sau Duminica mare este ziua în care creştinii sărbătoresc începutul Bisericii.
La 50 de zile de la Învierea Domnului, Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi îşi face simţită prezenţa în Apostolii lui Iisus.
Cei 12 erau adunaţi într-o casă din Ierusalim şi se rugau, aşteptând să se întâmple ceea ce le făgăduise Iisus Hristos înainte de Înălţare: că au să se îmbrace cu putere de sus.
Promisiunea se împlineşte în această zi a Cinzecimii. La Ierusalim era sărbătoarea evreiască ce amintea de primirea legii de către Moise, pe Muntele Sinai. Mulţi evrei se aflau în oraşul sfânt veniţi din diaspora.
La un moment dat un vuiet a cuprins casa în care erau adunaţi apostolii şi 12 flăcări au stat deasupra capetelor lor.
Primul semn al puterii pe care o primesc apostolii acum la Pogorârea Duhului Sfânt este vorbirea în limbi.
Cei 12, oameni simpli, neînvăţaţi, încep să propovăduiască mulţimilor din Ierusalim în limbi pe care nu le studiaseră niciodată.
Uimirea a fost mare. Unii s-au minunat, alţii au cârtit, crezând că apostolii sunt beţi.
În această atmosferă de nedumerire, s-a ridicat glasul Sfântului Apostol Petru. El le-a spus tuturor că nu e vorba de beţie ci de o minune: împlinirea unei făgăduinţe făcute de Iisus Hristos, cel care a murit şi a înviat, Mesia aşteptat de strămoşii lor.
Petru a fost convingător: 3000 de persoane s-au botezat şi astfel a luat fiinţă prima comunitate creştină, prima Biserică.
Începe aventura creştinismului. 12 oameni simpli vorbesc despre Iisus Hristos şi mesajul Lui de iubire, şi schimbă o lume.
Credincioşii pomenesc acest eveniment prin participarea la liturghie o slujbă care astăzi este urmată imediat de vecernie, slujba de seară. În cadrul vecerniei Rusaliilor, se oficiază rânduiala specială a sfinţirii frunzelor de nuc pe care credincioşii le primesc la finalul slujbei.
Frunza de nuc simbolizează flacăra sub forma căreia s-a arătat Duhul Sfânt deasupra fiecărui Apostol.
Aceste frunze sunt păstrate la icoanele din casă ca semn că Duhul Sfânt este prezent acolo unde oamenii cred în Dumnezeu, şi îi inspiră în toate cele bune.
