Rugăciunea "Tatăl nostru", modificată în Biblia franceză
În noua traducere destinată lumii francofone, care a fost aprobată de Vatican, cuvintele "nu ne duce pe noi în ispită", vor deveni "nu ne lăsa să cădem în ispită".
Articol de Remus Rădulescu, 17 Octombrie 2013, 11:20
"Tatăl Nostru", sau Rugăciunea Domnească, cea mai cunoscută în creştinism, va fi uşor modificată în traducerea sa franceză, folosită în Biserica Catolică din 1966, a anunţat Conferinţa Episcopilor din Franţa.
Argumentul invocat pentru aceasta schimbare este că Dumnezeu, departe de a-l împinge pe păcătos pe panta alunecoasă a păcatului, va fi transformat în protector binevoitor, oprindu-l pe om de la greşeală.
O nouă ediţie a Bibliei liturgice, realizată sub auspiciile Adunării Episcopale liturgice pentru ţările francofone şi disponibilă în Franţa de la 22 noiembrie 2013, va ţine cont de această schimbare, care va fi introdusă progresiv în celelalte cărţi oficiale, a indicat purtătorul de cuvânt al Conferinţei episcopilor din Franţa, Bernard Podvin, citat de France Presse.
Corecţia adusă rugăciunii, cu toate că se referă la un singur rând, este de o importanţă majoră pentru lumea catolică. De aproape 50 de ani, formula "nu ne duce pe noi în ispită" a părut "nu greşită, ci confuză" a mai spus Bernard Podvin.
Biblia în limba română rămâne neschimbată
Traducerile în româneşte ale Bibliei conţin formula "şi nu ne duce pe noi în ispită".
Ultima traducere aprobată de Sinodul BOR, cea realizată de fostul Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, oferă o notă explicativă la acest verset (Matei, 6,13): "În înţelesul de «nu ne lăsa să cădem în ispită» sau «fereşte-ne de prilejul ispitei». De altfel, ispita nu este o cădere propriu-zisă, ci o încercare sau un examen prin care cineva poate să cadă; o probă de foc."
Deşi forma textului poate duce la concluzia că Dumnezeu poate duce în ispită, interpretările textului rugăciunii sunt făcute în sensul cererii către Dumnezeu ca să nu îngăduie căderea în ispită.
Părintele Constantin Galeriu, în cartea sa "Rugăciunea Tatăl nostru" oferă şi o explicaţie lingvistică a cestei formule inexacte în limba română: "în limba ebraică şi aramaică, negaţia plasată înaintea unei forme cauzative poate să se refere numai la efect şi nu la cauză, adică, în cazul de faţă, să însemne: «a face să nu cădem în ispită».
Atunci în textul: «nu ne duce pe noi în ispită», negaţia «nu», aşezată înaintea verbului «ne duce», se referă la efect, adică la ispită, şi nu la cauză, nu la cauzatorul ispitei. Prin urmare, acest cuvânt se traduce şi se tâlcuieşte astfel: «şi fă să nu cădem în ispită»..." (Rugăciunea "Tatăl nostru", Tâlcuiri de părintele Galeriu, editura harisma 2002, p.94)
De altfel, toate interpretările sfinţilor părinţi, pun pe seama diavolului acţiunea de a-l ispiti pe om spre păcat, acţiune îngăduită de Dumnezeu, dar nu iniţiată de El, cu scopul întăririi în credinţă a omului.
