România, "un stat în care istoria holocaustului e asumată cu seriozitate"

România va prelua pe 8 martie preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, după cum au decis cele 31 de state membre. Alianţa, creată în 1998, este o organizaţie interguvernamentală care promovează activităţile educative, comemorative şi de cercetare pe tema holocaustului. Colaborarea dintre Guvern şi Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA a fost discutată de primul ministru Dacian Cioloş cu directorul Diviziei de programe arhivistice internaţionale a muzeului, Radu Ioanid.

Reporter: Angela Cerven - Care au fost temele discuţiilor pe care le-aţi avut la întâlnirea cum primul ministru Dacian Cioloş, ieri?

Radu Ioanid: România a ajuns un stat în care istoria holocaustului este asumată cu seriozitate şi în care, cel puţin la clasei politice şi a instituţiilor guvernamentale, se fac eforturi pentru ca această istorie nu numai să nu fie uitată, dar să fie cunoscută şi folosită ca un instrument de educaţie. Este o primă paranteză pe care vreau să o fac. O a doua paranteză pe care vreau să o fac ţine de situaţia din Europa. În lucrurile evoluează prost din punctul de vedere al extremismului, al populismului, al antisemitismului, al intoleranţei. Şi mă întorc la întrebarea dvs iniţială privind întâlnirea cu domnul prim-ministru, România preia preşedinţia IHRA - domnul ambasador Mihnea Constantinescu va prelua această preşedinţie -, şi am dorit să discutăm planurile comune pe care le avem cu guvernul României în legătură cu această preşedinţie, pentru că ambele părţi doresc ca această preşedinţie să nu fie formală.

Reporter: Există anumite acţiuni concrete pe care România ar trebui să le pună în practică după ce va prelua preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului?

Radu Ioanid: Am fost impresionat de seriozitatea cu care colegii noştri de la MAE au în vedere acest an, prin expoziţii, prin comemorări, prin simpozioane, dar există nişte planuri preliminare pentru a crea în România un muzeu al istoriei evreilor din România. România, prin istoria ei multiseculară, are o bogăţie de informaţii în legătură cu diversele comunităţi evreieşti din România, iar această informaţie, din cauză că mărimea comunităţii evreieşti se reduce în fiecare an, această informaţie se pierde şi este păcat ca această informaţie extraordinar de bogată şi interesantă să se piardă. Şi această iniţiativă cred că încet, încet se va fructifica şi va duce la o nouă carte interesantă de vizită a României. Provocarea este mai mult conceptul şi aici sunt încă discuţii, pentru că este nevoie de o naraţiune interesantă şi, dacă se va face acest muzeu, va trebui să fie interactiv, modern şi cu o linie logică de expunere. Pot să vă spun - şi nu mă refer numai la domeniul holocaustului - că sunt absolut impresionat de calitatea şi cantitatea de informaţii istorice care sunt publicate în România. Este un boom extraordinar care nu face decât bine diversităţii cunoaşterii în diverse ramuri ale ştiinţelor umanistice.