România încheie cu succes președinția Alianței pentru Memoria Holocaustului

La Vatican s-a desfășurat, timp de două zile, conferinţa internaţională “Politici cu privire la refugiați din 1933 până în prezent: Provocări și Responsabilități” - o inițiativă a Sfântului Scaun și a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, organizație a cărei președinție este asigurată de România până în martie 2017.

Accentul s-a pus pe problematicile refugiaților din trecut și cei de astăzi și pe formele de discriminare și modalitățile prin care ele pot fi combătute, dar și prin importanța informării populației, în special a tinerilor, asupra anumitor aspecte din istoria mondială.
Între tratamentul refugiaților din trecut și cei de astăzi pot fi identificate unele paralele, în special privind închiderea granițelor, creșterea xenofobiei, utilizarea discursului umilitor și dezumanizant - este ceea ce a subliniat ambasadorul Mihnea Constantinescu, preșdintele Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, în cadrul Conferinței de la Vatican, idee repetată și de ceilalți participanți. Din delegația țării noastre a fost prezent la eveniment și Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

Adrian Cioflâncă: Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului a creat un model de dezbatere care dă roade; aduce la un loc oameni politici, diplomați, cu specialiști în istoria Holocaustului, politologi, specialiști în științele sociale și această dezbatere intre accademici, oameni care coordonează programe educaționale, expoziții în domeniul Holocaustului, această discuție între oameni de specialitate și oameni politici este inportantă pentru că furnizează expertiză, oferă modele de acțiune extrase din istoria secolului XX și din experiențe recente. Problema refugiatilor, cum știți bine, este extrem de actuală și nu există o soluție magică, de asta e important să ne uităm un pic în urmă, cum au gestionat statele aceasta complicata problemă, în secolul 20. Ori România are ceva experiență în această zonă, încă e puțin cercetată, marele public știe puțin despre ceea ce s-a întâmplat; mai ales după Primul Război mondial, România a fost și țară de tranzit, țară care a primit refugiați în număr mare începând din anii '20 și a fost de asemenea, furnizoare de refugiați, după al Doilea Război mondial. De exemplu, în anii '20, ca urmare a Revoluției bolșevice și a Războiului civil din zona Imperiului Țarist, după instalarea statului bolșevic, zeci de mii de oameni au venit pe teritoriul României; era vorba de migrația albă, cei care luptau cu bolșevicii sau un număr mare de evrei: zeci de mii de oameni. A fost o problemă imensă pentru statul român interbelic pe care a gestionat-o mai bine sau mai rău. E loc de discutat aici, dar este o experiență despre care merită să vorbim mai mult. Aș pomeni emigraţia poloneză la sfârșitul anilor '30, după invadarea Poloniei de către Germania nazistă și emigrația evreiască după al Doilea Război mondial; e vorba de asemenea, de zeci de mii de oameni plecați spre Israel în principal pe care statul comunist a gestionat-o contradictoriu, dar e și aici o experiență despre care merită sa se vorbească.

La Conferința de la Vatican, organizată și cu sprijinul Ambasadei României pe lângă Sfântul Scau, au participat peste 180 de experți si reprezentanți ai unor organizații internationale implicate în problematica drepturilor omului si sprijinul umanitar pentru refugiati, reprezentanti ai diferitelor institutii si asociatii, dar si ai Vaticanului. Ambasadorul României pe lânga Sfântul Scaun, profesorul Liviu-Petru Zapîrțan amintește și de contribuția importantă a suveranului pontif care transmite frecvent mesaje de condamnare a actelor de discriminare.

Liviu-Petru Zăpîrțan: Papa Francisc se remarcă printr-un efort apreciat deja de opinia publică de adaptare a bisericii catolice la evoluțiile lumii contemporane. Este, probabil, unul dintre cei mai deschiși Părinți sfinți ai Bisericii Catolice, spre problemele societății, spre viața reală a oamenilor și, de aceea, multe dintre reacțiile lui nu sunt bine întelese, dar este limpede ca Papa Francisc a adus un aer proaspăt în Biserica Catolică și aceasta se referă la modul în care se îndreptă spre problemele fierbinți ale lumii contemporane începând sigur cu sărăcia, cu inegalitățile, cu discriminările și sigur și cu fenomenul migrației, care este extrem de preocupant. În primul rând este preocupant pentru Europa, dar el este preocupant la scară universală; în Europa fluxurile migratorii reprezintă 6% din totalul fluxurilor migratorii pe planetă ori în calitatea ei de niserică universală sigur Sfântul Scaun își îndreaptă în mod firesc atenția spre toate zonele globului sub semnul unei valori fundamentale pe care o promovează Vaticanul, aceea a demnității persoanei umane.
Conferința de la Vatican, dar si acest an, din martie 2016 pâna în prezent, în care România a detinut presedintia Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului, constituie un adevarat succes - considera profesorul Steven Katz, de la Universitatea din Boston, consilier în cadrul Alianței.

Steven Katz: Conferința a avut un mare succes, a reunit persoane de mare talent din întreaga Europa, din America, din nordul Americii, Canada si a generat, cred eu, o multime de discutii importante care privesc teme fundamentale. Evident noi nu suntem decidenți politici, dar am vrea să fim capabili să ne gândim serios la aceste teme/subiecte, în mod fundamental și să-i sfatuim pe acesti decidenți politici, sa le sugeram un mod de a fi de ajutor.

Președinția României a fost una de mare succes. Fara a-l flata, as vrea sa spun ca ambasadorul Constantinescu, presedintele din acest an, a facut o munca remarcabila, este un foarte bun diplomat si ori de câte ori ne-am lovit de situatii delicate, dificile, domnia sa a fost capabil, cu sarm si curtoazie, împreuna cu mine, sa ducem la bun sfârsit ceea ce aveam de facut. În concluzie, din moment ce am fost membru activ încă de la începuturile Alinței, pot spune ca a fost una din cele mai eficiente si de succes președinții pe care le-am avut pâna acum, așa că românii pot fi mândri de asta.

Conferința de la Vatican a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului a fost urmărită și de numeroși jurnaliști italieni și străini, aśa cum este Adam Smulevich, redactor al cotidianului "Pagine ebraiche": Această conferință a fost foarte interesantă. Cred că o temă de acest gen, în care se vorbește despre trecut, prezent, dar și despre viitor trebuie să se extindă, să se găsească și alte ocazii pentru a se organiza astfel de întâlniri, de dezbateri cu reprezentanți din toată lumea. Ceea ce s-a discutat este foarte important, dar mai esențial este să se strângă persoanele pentru a se înțelege anumite fenomene și - de ce nu - a oferi soluții pe care politicienii noștri, responsabilii să le aibă în vedere. Exista teme, crize sociale, crize ale migranților, probleme, comunități persecutate în Orientul mijlociu, creștini uciși, ... în contexte diferite aceste problematici tind să se repete. E banal să spunem asta, dar cu ceea ce am putea să învățam din trecut, cu adevărat se poate construi un viitor mai bun în ciuda atâtor provocări ale actualului prezent, care cu siguranță nu este deloc o perioadă ușoară.