RETRACING BARTÓK –

un rafinat proiect în cadrul Capitalei Europene a Culturii - Timișoara 2021

Legendarul saxofonist britanic John Surman – una dintre figurile cheie ale jazz-ului european din ultimele decenii, împreună cu violistul american Mat Maneri, nominalizat la premiile Grammy, au răspuns invitației adresată de pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban de a reimagina împreună, prin limbajul improvizației și al jazz-ului contemporan, extraordinara arhivă de cântece populare românești colectate de Béla Bartók la începutul secolului XX și să le readucă în atenția publicului de azi printr-o serie de concerte, ateliere și discuții publice ce se desfășoară la Timișoara, în perioada 01 -09 noiembrie.

Amănunte despre acest rafinat proiect – în interviu realizat de Pompilius Onofrei cu muzicianul Lucian Ban, în exclusivitate pentru Radio România Actualități.

Retracing Bartók este conceput ca un proiect multidisciplinar de arheologie culturală dezvoltat de-a lungul mai multor ani începând cu anul 2018 și face parte din programul Timișoara 2021 Capitala Europeană a Culturii. Proiectul este co-produs de Sound Update și Timișoara 2021 si este curatoriat de pianistul Lucian Ban împreună cu Sound Update.

Născut la Sânicolau Mare, jud. Timiș (25 martie 1881) într-o familie de învățători, Béla Bartók își trăiește aici primii 7 ani din viață, aici a vibrat pentru prima dată la sunetul pianului, și tot aici a făcut cunoștință cu muzică lăutărească, însă destinul său de artist progresist, în căutarea stilului personal și a unui limbaj original, îl va purta pe continente diferite, în laborioase călătorii de cercetare a rădăcinilor muzicii. Începând cu 1907 Béla Bartók întreprinde o serie de călătorii de cercetare în Transilvania și Banat înregistrând și documentând cea mai mare colecție de cânt popular românesc de până azi – peste 1300 de cântece instrumentale și vocale. Bartók a pus astfel bazele etno-muzicologiei moderne.

Proiectul Retracing Bartók este conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultura contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzica din această parte a lumii.

Cu greu ar fi putut fi alcătuit un grup mai potrivit pentru această misiune de a aduce vechile cântece populare în secolul 21, decât cel bazat pe parteneriatul între pianistul Lucian Ban și violistul Mat Maneri care își unesc forțele cu John Surman, lider al unei generații de muzicieni de jazz care au extins în mod crucial orizonturile muzicii de jazz în ultimele trei decade ale secolului XX.

”Proiectul muzical este rezultatul pasiunii mele pentru Bartók și pentru combinarea jazz-ului cu cercetările lui în muzica populară românească, și în același timp al interesului pentru fascinanta poveste a lui Bartók în Transilvania, care este foarte puțin cunoscută. Bartok a desfășurat o parte importantă a cercetării sale din România în Banat, și în partea de centru și nordul Transilvaniei. El s-a născut în Sânnicolau Mare, un orășel din județul Timiș, dar pasiunea lui pentru muzica populară a fost stârnită după ce a auzit cântând o dădacă din Tîrgu Mureș în 1904. Poveștile călătoriilor lui de cercetare și a interacțiunii lui cu învățători și intelectuali locali, cu muzicieni sau cu țărani alcătuiesc o adevărată legendă din păcate complet necunoscută în afara lumii academice și a cercurilor de specialiști. Tumultoasa istorie a regiunii a aruncat în uitare extraordinara poveste a lui Bartók în Transilvania și profunda dragoste pe care el a avut-o față de muzica populară românească, precum și influența acesteia asupra viziunii lui muzicale unice și, în final, asupra moștenirii bartokiene”, spune pianistul Lucian Ban referindu-se la proiectul Retracing Bartók .