Reprezentanţii ONG "nu pot garanta depolitizarea SRR şi SRTV"

La Senat a fost organizată o dezbatere asupra proiectului de lege privind Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, document care se află în dezbaterea acestei camere legislative.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că proiectul trebuie să asigure o independenţă reală şi nu mimată a celor două instituţii şi să nu permită abuzul de putere al unei majorităţi.

De asemenea, el ar trebui să protejeze de orice amestec al factorului politic, conform lui Mircea Geoană.

Preşedintele Senatului spunea că pentru a-şi îndeplini funcţia de instituţii publice, SRR şi SRTV ar trebui finanţate corespunzător.

"Este absolut de neacceptat, oricât de supărate ar fi concurentele din piaţa comercială pe televiziunea publică sau pe radioul public, aceste entităţi şi instituţii trebuie să fie finanţate, dacă dorim să avem o diversitate de programe care să aibă şi un caracter educaţional, să aibă şi un caracter cetăţenesc, să aibă şi altceva decât rating-ul de moment" a declarat Mircea Geoană.

O opinie împărtăşită şi de liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care spunea că nu publicitatea şi rating-ul trebuie să primeze la cele două instituţii, ci funcţia de informare şi educare, care pot fi susţinute doar printr-o finanţare corespunzătoare.

O altă noutate pe care ar putea s-o aducă viitoarea lege vizează numirea unor reprezentanţi ai societăţii civile în consiliile de administraţie.

Directorul interimar al SRTV, Alexandru Sassu, consideră însă că o astfel de propunere reprezintă o jignire la adresa ONG-urilor.

"Aşa cum arată lucrurile, ele sunt transformate, de fapt, într-un paravan, în spatele căruia clasa politică se va ascunde, majoritatea, de la un moment dat, care ar fi ea" a declarat Alexandru Sasu.

"Nu ne dăm înapoi de la a face nominalizări, dar atâta timp cât mecanismul nu este prevăzut de lege, este o aruncare de pisică moartă.Nu merge aşa, pentru că se împarte răspunderea şi este un risc foarte mare la adresa societăţii civile" a declarat Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

La rândul său, preşedintele-director general al SRR, Maria Ţoghină, spunea că noua lege ar trebui să rezolve trei probleme: să definească mai clar statutul de serviciu public al postului, o finanţare corespunzătoare şi independenţa editorială.

"Trebuie să răspundem onest la o singură întrebare: "Mai avem nevoie de serviciile publice de radio şi de televiziune în societatea românească actuală?". Dacă răspunsul este unul afirmativ, atunci, ne putem gândi la o nouă lege, dacă, însă, vom continua să fim nevoiţi, în calitate de reprezentanţi ai acestor instituţii, să răspundem sau să ne apărăm împotriva unor atacuri nedrepte, justificate de interese economice sau politice, atunci, o nouă lege nu ne va rezolva problema", a declarat preşedintele-director general al SRR.

Maria Ţoghină a mai precizat, în finalul întâlnirii, că parlamentul are nu doar libertatea, ci şi legitimitatea de a face nominalizări în viitoarele consilii de administraţie ale SRR şi SRTV.