Recuperări, la centenarul Încoronării de la Alba Iulia

Muzeul Municipiului București a deschis o inedită expoziție intitulată „Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese(viitoarea regină Maria a României)”. Lângă Fântâna Miorița, la Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici ,în Sala deConferințe, la centenarul Încoronării de la Alba Iulia, ne amintim de personalitatea Reginei Maria, în special prin prisma anilor de acomodare și de formare a celei care avea să devină o figură emblematică pentru istoria României. În urmă cu peste 100 de ani în Capela Muzeului Minovici au fost expuse 11 fotografii cu tânăra Principesă, realizate de Franz Mandy, fotograful Curții Regale, iar acum expoziția e o recuperare și încercarea de a reprivi o parte esențială a formulei expoziționale gândită de Nicolae Minovici după cum spune și pasionata Mădălina Manolache , curator , alături de Ionuț Banu al expoziție .

Acest proiect expozițional are o poveste interesantă. În Capela Muzeului Minovici cele 11 fotografii cu tânăra Principesă, au fost poziționate de colecționarul și medicul legist Nicolae Minovici într-un cadru de însemnătate spirituală. Fotografiile Mariei din Capela vilei-muzeu o reprezentau în ipostaze apropiate de portretul de ctitor întâlnit în pictura murală a bisericilor ortodoxe, de pildă, ținând în mâini un chivot, macheta mănăstirii Curtea de Argeș (prefigurând, într-un fel, îmbrățișarea de mai târziu a religiei ortodoxe a poporului său). Imaginile au fost îndepărtate în timpul regimului comunist din ramele în care fuseseră expuse de colecționar, rame situate la nivelul unui divan de lemn încărcat cu icoane și cădelnițe, azi rămase goale.

Prin recuperarea și expunerea seriei de fotografii realizate de Franz Mandy, fotograful Curții Regale, se conturează o încercare de a reprivi o parte esențială a formulei expoziționale gândită de Nicolae Minovici. Reproduceri după imaginile care au dispărut, prin gestul aproape iconoclast al regimului comunist, sunt oferite publicului pentru a fi reprivite. Expoziția nu își propune o simplă „readucere la normal” și o corectare a gestului invaziv, dimpotrivă, pune în prim plan și subliniază efectul devastator al acestuia. Recuperarea vizează nu doar un aspect esențial al expunerii originale, cât și a imaginii în epocă a Principesei Maria și, ulterior, a „Reginei tuturor românilor”.

Expoziția aduce în discuție teme legate de patronajul artistic, gustul pentru artele decorative și decor interior al Reginei Maria, accentul fiind pus cu precădere asupra perioadei de început de secol. Promovarea portului popular românesc și a artelor noastre tradiționale a fost strategia Casei Regale pentru formarea și întărirea legăturii cu poporul de adopție, dar și pentru încercarea de a clădi o economie și o industrie casnică cu rădăcini autohtone. Prin prisma personalității creative, Maria a fost în mod natural atrasă de arta decorativă, implicit de arta populară a românilor, pe care a sprijinit-o și colecționat-o deopotrivă.