Președintele organizației ActiveWatch România despre libertatea presei

Realizator: Astăzi este Ziua Mondială a Libertății Presei, iar organizația "Reporteri fără frontiere" a analizat situația din 180 de țări.

Pe primul loc în lume la respectarea libertății presei se află Norvegia.

România este pe poziția 48, în scădere cu un loc față de anul trecut. Informația publică este importantă mai ales în timpul acestei crize sanitare, iar transparenţa este primordială și poate salva vieți.

Mihai Dulgheru a discutat despre libertatea presei cu președintele organizației ActiveWatch România, Mircea Toma.

Mircea Toma: Ştirile care abundă în informații despre pandemie sunt de natură a deveni excesive, pe de o parte. Aici combinăm recomandarea consumatorului curent de presă cu cea a psihoterapeuților, care spun că prea mult poate să strice echilibrului emoţional. Pe de altă parte, știrile pot să fie juste sau pot să fie false, pot să fie produsul tentației de a da informaţii senzaționale şi atunci informațiile pot să o ia razna, ceea ce produce uneori efecte dezastruoase pe comportamentul nostru, al publicului, în raport cu epidemia însăşi. De exemplu, una dintre informațiile false care a avut un impact extraordinar este cea care atribuie sursa nașterii virusului care produce boala Covid laboratoarelor din China, unde a fost făcut artificial de om. 50 şi ceva la sută din publicul din România crede această versiune, care nu este fundamentată științific. Virusul s-a născut natural, dar asta cred doar 20% dintre oameni, ori o asemenea informaţie falsă, dacă ajunge să determine o disponibilitate la a nu respecta regulile de împiedicare a diseminării bolii, ne expune pe toţi la criză. Publicul are în perioade similare de criză o extraordinară foame de ştiri şi asta îl face să fie mult mai vulnerabil la informaţii care nu sunt cernute de filtrul verificării. Aşa-numitele știri false pot să intre mult mai ușor atunci în sistemul nostru circulator informațional și să ne deruteze. De această sensibilitate şi vulnerabilitate a noastră, atunci când suntem în criză, profită uneori aşa-zişi ziarişti, pentru nu mai putem numi profesionist ziaristul care folosește acest moment de vulnerabilitate ca să verse în urechea publicului, în ochiul publicului informații care nu sunt valide doar de dragul câștigării audienţei. Din acest punct, nu numai România este victima unui fenomen de genul ăsta. Este universal, pentru că este în natura umană această foame de informație și s-au luat diferite măsuri de filtrare a informațiilor mai fericite, mai nefericite. La noi, o soluție adoptată de guvern a fost să-şi atribuie dreptul de a suspenda activitatea unor canale de comunicare, care sunt vehicul de informații false, ori cenzura de acest tip e nesănătoasă. Soluția corectă este să urmărim sursele de informații care au calitatea credibilității și atunci să nu stau cu nasul în site-uri care vând aberații, care leagă virusul de antene de 5G, de exemplu, sau care neagă transmisibilitatea virusului, pentru că oricum nu ne contaminăm. E o poveste asta, ceea ce este altă categorie de informaţie falsă şi să mergem acolo unde ajung informaţii care vin de la instituţii competente.

(RS)