Obiecte personale ale lui Brâncuşi, scoase la licitaţie
La Paris va fi organizată o licitaţie ce conţine o colecţie de piese şi obiecte personale ce au aparţinut sculptorului Constantin Brâncuşi, valoarea colecţiei fiind estimată între 1,5 şi 2 milioane de euro.
Articol de Răzvan Stancu, 29 Noiembrie 2010, 18:37
O colecţie de piese şi obiecte personale aparţinând lui Constantin Brâncuşi va fi scoasă la licitaţie marţi la Paris, informează casa de licitaţii Artcurial, citată de Mediafax.
Vor fi licitate piese şi obiecte personale pe care artistul Constantin Brâncuşi le-a lăsat legatarilor săi, artişti foarte apropiaţi, soţii Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati.
Colecţia estimată la o sumă cuprinsă între 1,5 şi 2 milioane de euro constă în trei sculpturi, 20 de piese de mobilier şi obiecte lucrate sau transformate de Brâncuşi pentru uzul zilnic precum şi obiecte personale ale sculptorului.
Piesa de rezistenţă din colecţia "Natalia Dumitresco & Alexandre Istrati" este sculptura din patru părţi "Sărutul (Coloană)" din 1935, estimată între 800.000 şi 1.200.000 de euro.
Colecţia dezvăluie şi un aspect mai puţin cunoscut al operei lui Brâncuşi, în întreaga sa viaţă, sculptorul a încercat să controleze complet mediul în care trăia, lucrându-şi singur obiectele de mobilier, dar şi alte obiecte de care avea nevoie, în paralel cu sculpturile.
Constantin Brâncuşi
Pe 19 februarie 1876 s-a născut Constantin Brâncuşi, sculptorul român care a uimit lumea întreagă.
Satul în care s-a născut sculptorul român ce a contribuit la înnoirea viziunii plastice în lumea contemporane, este Hobiţa.
De aici a plecat mai întâi la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, apoi la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti unde absolvă în 1902.
În 1903, primeşte prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care va fi instalat la Spitalul Militar din Bucureşti şi reprezintă singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
Pleacă în 1904 la studii la München dar după şase luni o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres, în Franţa, de unde ia trenul până la Paris.
În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.
Până în 1914, participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsărea Măiestră, Muza adormită, Domnişoara Pogany.
Este redescoperit în România ca un geniu naţional abia în 1964 şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, care cuprinde Coloana fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta sărutului, a putut fi amenajat şi îngrijit.
