Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva
La poalele cetăţii devene dăinuie de peste patru secole palatul Magna Curia, sediul actual al muzeului.
17 Februarie 2015, 05:32
Cu gandul la anul 2015, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a demarat un proiect ambiţios, dincolo de activităţile cotidiene legate de descoperirea, achiziţionarea, restaurarea, conservarea, păstrarea sau expunerea unor piese de patrimoniu.
Astazi, in Campania noastra "365 de muzee in 365 de zile", vă prezint artefacte descoperite pe pământurile hunedorene, aparţinând celor două civilizaţii care au dat naştere poporului roman.
La poalele cetăţii devene dăinuie de peste patru secole palatul Magna Curia, sediul actual al muzeului.
Este cea mai veche clădire monument păstrată în aşezarea din stânga Mureşului. Prin ea s-au perindat de-a lungul vremurilor Sigismund Bathory, generalul Basta, Gabriel Bathory şi Gabriel Bethlen. Acum , intre cele aproape o sută de mii de piese numai în colecţiile de istorie şi artă se găsesc plăcuţele de aur de la Germisara, celebrii kosoni de aur din Munţii Orăştiei sau numeroasele monede şi podobe antice din aur, care au fost descoperite în diferite tezaure. Ne oprim acum cu Dorin Corpade şi interlocutorii săi la Deva , in Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane .
AUDIO: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva
Ne aflam poalele cetăţii devene, unde dăinuie de peste patru secole palatul Magna Curia, sediul actual al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.
Acum , intre cele aproape o sută de mii de piese, numai în colecţiile de istorie şi artă, se găsesc plăcuţele de aur de la Germisara, celebrii kosoni de aur din Munţii Orăştiei si numeroase monede şi podobe antice din aur, care au fost descoperite în diferite tezaure.
Monedele de tip Koson sunt considerate a fi cele mai valoroase monede ale regilor daci şi, de fapt, singurele monede de aur din vremea acestora.
Sunt monede-enigmă, bătute în cantitate foarte mare , stocate si rămase nefolosite.
Mai în glumă, mai în serios, aceste monede au început să circule intens, dar pe circuite destul de dubioase, după 2000 de ani de la producerea lor, când febra aurului i-a cuprins subit pe căutătorii de antichităţi.
Dar, de fapt, ce sunt kosonii? Ne răspunde la această întrebare directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Liliana Ţolaş.
AUDIO: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva
