Mitropolitul Andrei Şaguna a fost canonizat

Aproximativ cinci mii de persoane au participat, sâmbătă, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, la ceremonia de canonizare a mitropolitului Andrei Şaguna.

Slujba a fost oficiată de 33 de ierarhi, în frunte cu Patriarhii Daniel, al Bisericii Ortodoxe Române, şi Teodor al II-lea, al Alexandriei şi întregii Africi.

"Ne mirăm cât a putut scrie omul acesta şi cât a putut lucra. A arătat o neobosită luptă pentru apărarea ortodoxiei şi a demnităţii ortodocşilor din Transilvania", a spus Patriarhul Daniel.

Preşedintele României, Traian Băsescu, prezent şi el la manifestări, a evidenţiat rolul mitropolitului Şaguna în educaţia românilor transilvăneni:

"Ca orice patriot, a înţeles că şcoala, educaţia, cultura sunt elementele de perenitate ale unui popor", a afirmat şeful statului.

Alături de preşedintele Traian Băsescu, la ceremonia de canonizare a mitropolitului Andrei Şaguna au mai participat ministrul de externe, Teodor Baconschi, ministrul economiei, Ion Ariton, preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, dar şi diferite oficialităţi locale şi naţionale.

Mii de pelerini sunt aşteptaţi şi duminică la Alba Iulia, la slujba de canonizare a Sfântului Simion Ştefan, mitropolit al Ardealului la mijlocul secolului al XVII-lea.

Ceremonialul religios va fi oficiat de Patriarhul Daniel şi o serie de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Andrei Şaguna a militat pentru reînfiinţarea Mitropoliei Ardealului

Andrei Şaguna a fost Mitropolit al Ardealului între anii 1864-1873.

S-a născut la 1 ianuarie 1808, la Mişkolţ, în nordul Ungariei, din părinţi de origine aromână.

Când tatăl său, negustor, a dat faliment, toată familia a fost nevoită să treacă la catolicism.

Conform legilor de atunci, la vârsta de 18 ani, Atanasie (numele laic al viitorului Mitropolit) a revenit la Ortodoxie.

Studiile gimnaziale le-a urmat la Mişcolt şi Pesta, la Gimnaziul catolic al călugărilor piarişti. Studiile superioare de Filozofie şi Drept le-a absolvit la Universitatea din Pesta. A urmat apoi cursurile Seminarului Teologic Ortodox de la Vârşeţ.

Canonizarea mitropolitului Andrei Şaguna. Foto: Mădălin Iacob.

La 24 de ani, când a terminat studiile teologice, şi-a îndreptat paşii spre Mănăstirea sârbească Hopovo, unde a făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost tuns în monahism, la 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.

Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, apreciat în mod deosebit de ierarhi, între care şi marele mitropolit Ştefan Stratimirovici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care avea să ajungă în 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit apoi arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz în 1848.

În 1864 a devenit arhiepiscop si mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului, pentru care a militat, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena şi patriarhului ortodox sârb.

A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică şi fără predică'" prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan.

Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.