Ministrul Culturii Lucian Romaşcanu: Puteam atrage mult mai mult pentru cultură din PNRR

Realizator: Mihaela Ștefan - După doi ani de pandemie activităţile culturale s-au readaptat, iar operatorii culturali au dat publicului noi spectacole și evenimente, lansări și vernisaje, la nivelul atât de mult așteptat. În plus, au apărut noi provocări pentru sectorul cultural în contextul războiului din țara vecină. Artiștii ucraineni, atât de încercați de acest conflict, au fost primiți cu brațele deschise, ştiți foarte bine acest lucru. Iată, de fapt, câteva aspecte care au marcat anul 2022.

Ce alte noi provocări în domeniul culturii vor fi în anul care abia a început aflăm în direct de la invitatul nostru de astăzi, este vorba despre domnul Lucian Romașcanu, ministrul Culturii. Bună ziua! Bine ați venit! Şi la mulți ani, că suntem la început de an!
Lucian Romaşcanu: Da, bună ziua! La mulți ani dumneavoastră, ascultătorilor, tuturor celor care iubesc cultura și care au, firește, așteptări mari de la ceea ce face, dar nu numai Ministeru Culturii, ci întreg fenomenul cultural din România!

Realizator: Și pentru că spuneați de așteptările mari, știu că anul trecut ați propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienței prin Cultură. Pentru cei care nu știu, scopul este atenuarea efectelor pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative și pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora. Spuneți-mi în ce stadiu se află propunerea dumneavoastră de reconstruire a uniunii prin cultură?
Lucian Romaşcanu: Noi am făcut foarte multe la nivel local. Propunerea de a face acest An European al Rezilienţei prin Cultură a avut, din păcate, o piedică birocratică, să-i spunem, pentru că ar fi fost un al doilea an gestionat de comisarul Maria Gabriel, după Anul Internațional al Tineretului. Și este neuzual, la nivelul Comisiei Europene, să existe doi ani consecutivi ai aceluiași comisar, plus că era o perioadă de 6 luni din acest an care trebuia alocată de Comisie închiderii Anului Tineretului. Deci, nu vom putea avea un an european al rezilienței prin cultură ca și, cum să spun eu, umbrelă generală, vom avea, sper, după discuțiile mele cu doamna comisar Marea Gabriel, o să avem probabil conferințe, care să debuteze la București, undeva în primăvară, conferințe dedicate rezilienței în cultură. În schimb, noi, ca țară, facem tot ceea ce trebuie ca să ducem cultura acolo, în rândul lucrurilor care ajută la recuperarea după pandemie.

Realizator: Mai ales că avem și o capitală europeană a culturii, este vorba despre Timișoara. 2023 este un an plin de evenimente în vestul țării. Ce schimbări semnificative se vor produce în acest an în Timișoara și aș mai vrea să vă întreb de ce stăm așa de slab la capitolul promovare, în condițiile în care avem o astfel de oportunitate?
Lucian Romaşcanu: Timișoara, capitală culturală europeană, cum a fost și Sibiul și, mă rog, cum se întâmplă peste tot, este un eveniment cultural în special al comunității locale. Sigur că Ministerul Culturii sprijină și este meritul nostru că am reușit într-un final să avem legislația necesară și sumele necesare de la bugetul de stat pentru a susține programele din Timișoara, sunt vreo 50 și ceva milioane de lei pentru proiecte culturale, peste o sută de milioane de lei pentru investiții în infrastructura culturală, dar responsabilitatea este direct a autorităților locale și lucrurile se întâmplă, în februarie va fi lansarea oficială, înțeleg că primarul, președintele Consiliului Județean au făcut demersuri de promovare a Capitalei. Suntem alături de dumnealor, dar responsabilitatea primordială este a autorităților locale. Eu sunt convins că lucrurile vor fi la nivelul așteptat și Timișoara va ajunge la nivelul cultural așteptat de la acest titlu onorant de capitală culturală. Şi vă mai spun, Premiul Melina Mercouri, de 1,5 milioane de euro, se dă doar în momentul în care tot ceea ce ține de organizarea capitalei culturale este făcut, este linie cu caietul de sarcini respectiv, iar Timișoara a primit acest premiu. Deci, la nivelul Comisiei Europene este recunoscută organizarea în acest moment, împreună cu Ministerul Culturii, la nivelul așteptat.

Realizator: Domnule ministru, o să profit de prezența dumneavoastră aici, la Radio România Actualități, să vorbim puțin și despre Planul Național de Redresare și Reziliență. Cum stăm pe componenta cultură și turism?
Lucian Romaşcanu: Există componenta cultură și turism strict pe domeniul cultural. Avem doar 18 milioane de euro alocaţi Ministerului Culturii, care vor merge în câteva proiecte de digitalizare, registru electronic al proiectelor culturale și așa mai departe. Putea fi mult mai mult de atât. Din păcate, nu am reușit. Suntem împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene parteneri pe ceea ce înseamnă acele 12 rute culturale, dar noi nu suntem implicați decât prin specialiști care aleg rutele respective și obiectivele din rutele respective. Repet, din păcate, puteam face mult mai mult decât am făcut sau am atras din PNRR pentru cultură, dar am compensat anul trecut pe final, trecând de Parlament legea pentru acordarea împrumutului de 216 milioane de euro sau de 214 milioane de euro, în total 270 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii culturale, contract de împrumut încheiat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Reporter: Și pentru că spuneați de bani: știu că Ministerul Culturii are 95 de instituții în subordine, aproape 6.000 de angajați și tot atâția colaboratori. Spuneați dumneavoastră la un moment dat că în 2021 Ministerul Culturii a dat pe salarii aproape 70% din banii pe care i-a avut.
Lucian Romaşcanu: Nu, 87%. A fost preluată greşit acea...

Reporter: Şi atunci, 13% au rămas pentru proiecte?
Lucian Romaşcanu: Exact. A fost un an... Nu știu de ce, în primul rând subfinanțat sectorul, în al doilea rând, poate că nu... Cum să spun...? E o chestiune care ține, până la urmă, și de sprijinul politic pe care îl are un ministru. Noi am reușit să avem în 2022 cu 45% mai mult buget decât în 2021, ceea ce ne-a dus la o dublare și peste a banilor pe care i-am dat către proiectele culturale prioritare. Vreo 20 de milioane de lei am dat, față de 9 milioane; am crescut cu vreo 60-70% banii alocați proiectelor culturale din instituțiile subordonate. Am reușit să obținem niște bani, și pentru anul 2023 avem cu 15% mai mulți bani decât execuția anului 2022, deci, suntem pe un drum corect, în contextul în care 2023 este un an al culturii, mai ales că avem Centenarul Ciprian Porumbescu, avem Anul național Dimitrie Cantemir, vor mai fi centenare - este centenarul Ion Buicu -, avem a 30-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, avem Festivalul Enescu anul ăsta... Şi vom avea resurse să sprijinim la un nivel rezonabil spre bun toate manifestările propuse și de sectorul independent.

Reporter: Şi pentru că spuneați de Festivalul Internațional "George Enescu", Ministerul Culturii este producător, știm că festivalul are și un nou director artistic, dar și foarte multe premiere. Dacă puteți să ne spuneți, chiar dacă e destul de devreme...
Lucian Romaşcanu: E destul de devreme. Programul este creionat, maestrul Cristian Măcelaru lucrează împreună cu Artexim la definitivarea lui. În februarie vom avea complet acest program. Este un program dedicat generozității, pentru că George Enescu a fost un om generos în ceea ce privește creșterea tinerilor talente. Vom avea în Programul Festivalului Enescu o secțiune dedicată copiilor, vom avea o premieră, în toți acești ani de Enescu, și se va cânta în cadrul festivalului și la Botoșani, orașul nașterii lui George Enescu. Va fi o lună de mare sărbătoare a muzicii și sunt convins că noul directorat artistic, ca și precedentele, va duce festivalul în topul manifestărilor muzicale mondiale.

Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă întreb puțin și despre programul "Ro Cultura". Ce se întâmplă, cum mai merge acest program care ține de cooperare culturală, antreprenoriat cultural și management al patrimoniului cultural?
Lucian Romaşcanu: Este un program derulat de unitatea de management a proiectului din cadrul ministerului. Este unul dintre proiectele de succes. Nu mai târziu de noiembrie cred că am semnat un set de contracte care închide un total de 34 de milioane de euro pentru acest sector. Suntem extrem de bucuroși că putem completa finanțarea de la bugetul de stat cu, pe de o parte, fonduri europene, pe de altă parte, fondurile norvegiene, care vin și sunt utilizate cu mare eficiență de către minister. Unul dintre proiectele de suflet pe care le avem pe fonduri norvegiene este construcția primului teatru privat din România, "Grivița 53", care a obținut o finanțare de aproape 2 milioane de euro de la Ministerul Culturii prin aceste fonduri norvegiene. Sunt programe pe care ne mândrim că le derulăm așa cum trebuie și vin în completarea banilor - nu foarte mulți, dar oricum mai mulţi decât au fost - pe care bugetul de stat îi alocă.

Reporter: Important e să fie cheltuiți cu grijă și cu inteligență.
Lucian Romaşcanu: Sigur.

Reporter: Și dacă este să tragem linie, așa cum spuneați și dumneavoastră puțin mai devreme, anul 2023, după doi ani de pandemie, doi ani foarte complicați, este anul în care cultura revine pe drumul cel bun, da?
Lucian Romaşcanu: A revenit în 2022 și am constatat cu mare bucurie, deși începutul anului n-a fost foarte dinamic, tot din cauza pandemiei, că am recuperat pe parcurs, și am constatat că toate sălile sunt pline, lumea aștepta această învecinare în fața actului cultural, iar 2023 va fi, sperăm, un an plin, nemarcat de niciun fel de eveniment rău. Sigur că războiul continuă, sigur că avem foarte multe probleme legate de costurile energiei, care impactează foarte mult și bugetele instituțiilor subordonate, dar legislația pe care am reușit să o promovăm pune un plafon la aceste costuri și lasă bani pentru evenimentele culturale. Trebuie să spunem că se împlinește un an de tragedie în Ucraina. Noi, cum aţi menționat și dumneavoastră la început, am avut artişti (ucraineni - n.r.) în toate instituțiile de cultură ale ministerului și nu numai - am avut balerini la Operă, Teatrul Național a fost implicat - Teatrul Național din Iași - și așa mai departe. Nu trebuie să uităm că ne bucurăm şi trebuie să fim recunoscători, să-i mulțumim Domnului pentru că suntem în pace. Cu toate problemele pe care le putem avea și enunța, faptul că trăim într-un mediu de pace și ne putem bucura de asta este extrem de important, da. De neprețuit, absolut.