Jim Boumelha, reales preşedinte al FIJ

La Dublin s-a desfăşurat Congresul Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, una dintre cele mai importante organizaţii sindicale din lume.

Cea de-a 28 a ediţie a congresului a fost onorată de discursul rostit în faţa jurnaliştilor din peste 100 de state de către preşedintele Irlandei, Michael Higgins.

El a spus că libertatea de exprimare e un drept fundamental stipulat în Declaraţia Universală privind Drepturile Omului a ONU.

"Libertatea de expresie şi a presei trebuie să se regăsească în orice societate liberă, democratică", a spus preşedintele Irlandei, ţară care deţine până la 1 iulie preşedinţia UE, în discursul rostit în faţa jurnaliştilor.

Cea mai importantă temă a congresului a fost "Decent Jobs, not Austerity" - crearea de locuri de muncă decente şi un NU declarat austerităţii.

Au vorbit pe aceasta temă Jim Boumelha, preşedintele FIJ, Frances O'Grady, secretar general al sindicatelor, David Begg, secretar general al Confederaţiei Irlandeze a Jurnaliştilor şi Beth Costa, secretar general al FIJ.

Alegeri contestate

Congresul s-a încheiat cu votarea unei noi conduceri a FIJ şi a unor rezoluţii.

Jim Boumelha a fost reales preşedinte al FIJ.

Potrivit unei declaraţii de presă a FIJ, cei doi candidaţi au fost Philippe Leruth, un jurnalist belgian veteran care a fost vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (FEJ) în ultimii nouă ani şi Jim Boumelha, care a fost ales pentru prima dată în calitate de preşedinte la Congresul de la Moscova, în 2007.

Anterior, Jim Boumelha a fost trezorier al FIJ.

În declaraţie se mentionează că Jim Boumelha a fost ales cu 191 de voturi, faţă de 178 de voturi pentru Philippe Lerouth.

Comunicatul FIJ precizează că din cauza unei discrepanţe legate de numărul de voturi exprimate, prezidiul a cerut delegaţilor "să voteze dacă votul trebuia reluat sau nu".

"Prezidiul a decis prin vot că nu este cazul, iar Jim Boumelha a fost reales oficial", se mai arată în comunicat.

În urma deciziei, delegaţii din partea Germaniei şi Canadei au decis să părăsească Congresul Mondial, în semn de protest faţă de procedurile utilizate pentru a alege preşedintele.

Ei au emis o declaraţie, susţinând că procedurile "nu au fost în conformitate cu standardele democratice".

Această declaraţie a fost ulterior susţinută de alte 14 ţări.