Festivalul "Lucian Blaga", la cea de-a XXXI-a ediţie
Cea de-a a XXXI-a ediţie a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga" se desfăşoară sub egida UNESCO şi are loc la împlinirea a cinci decenii de la trecerea în eternitate a poetului, dramaturgului şi filosofului Lucian Blaga.
06 Mai 2011, 15:18
La Casa memorială "Lucian Blaga" din satul Lancrăm, aflat în vecinătatea municipiului Sebeş, a avut loc deschiderea oficială a celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga".
Ediţia este desfăşurată sub egida UNESCO şi are loc la împlinirea a cinci decenii de la trecerea în eternitate a poetului, dramaturgului şi filosofului Lucian Blaga.
Programul festivalului cuprinde sesiuni de comunicări cu exegeze ale operei literare, comunicări referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, evocări, colocvii, recitaluri de muzică şi poezie, lansări de cărţi şi publicaţii.
Ca o recunoaştere a meritului acestui festival în aprofundarea şi promovarea operei marelui gânditor, din 2011 se va acorda anual, în cadrul manifestării, un premiu pentru filozofie, decernat de Academia Română, care va fi prezentă, de acum înainte, prin reprezentanţii săi, la Lancrăm, la fiecare ediţie a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga".
O altă noutate a acestei ediţii este instituirea şi acordarea "Premiului de interpretare Lucia Mureşan", în memoria celei care, an de an, a recitat pe scena festivalului din poezia blagiană.
Poetul, dramaturgul şi filosoful Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în localitatea Lancrăm, din judeţul Alba, în familia unui preot.
Doctorand în filozofie al Universităţii din Viena, în 1920, Lucian Blaga s-a numărat printre cei care au luat parte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Diplomat şi profesor la Catedra de Filosofia Culturii a Universităţii din Cluj-Napoca, Lucian Blaga a fost un scriitor foarte prolific, publicând mai multe volume de versuri, între care "În marea trecere" (1924), "Lauda somnului" (1929) sau "La curţile dorului" (1938) şi piese de teatru, precum "Tulburarea apelor" (1923), "Meşterul Manole" (1927), "Avram Iancu" (1934).
El este de asemenea autor a importante eseuri şi studii filosofice, între care "Trilogia cunoaşterii" (1931-1934), "Trilogia culturii" (1936-1937), "Trilogia valorilor" (1939-1942) şi "Trilogia cosmogonică" (1940-1948).
Membru titular al Academiei Române din 1936, i s-a încredinţat redactarea a două capitole din Istoria filozofiei româneşti (1949).
O perioadă, poeziile sale au fost interzise de comunişti, autorul fiind considerat un filosof idealist.
A încetat din viaţă la 6 mai 1961, la Cluj-Napoca şi a fost înmormântat în cimitirul din satul natal, Lancrăm.
