Expoziţia-eveniment „Buzura despre Buzura”
Expoziția „Buzura despre Buzura” poate fi vizitată de marți până duminică, în perioada 18 august – 8 septembrie, la Muzeul Național al Literaturii Române din București.
Articol de Mihaela Helmis, 19 August 2022, 16:09
Expoziţia-eveniment „Buzura despre Buzura”
La cinci ani de la despărţirea de marele scriitor Augustin Buzura, expoziția „Buzura despre Buzura” poate fi vizitată de marți până duminică, în intervalul 10.00 – 18.00, în perioada 18 august – 8 septembrie la Muzeul Național al Literaturii Române, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu.
Organizată de Fundația Culturală „Augustin Buzura” şi redacţia revistei Cultura, această întâlnire cu personalitatea complexă a autorului Recviemului asupra singurătăţii reconstruiește, cu documente inedite, păstrate în arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului și medicului psihiatru, acad. Augustin Buzura.
Ca o premieră, expoziția valorifică nu doar imaginea publică a autorului sau neliniștile sale intime, ci și pasiunile și hobby-urile sale, mediul în care a lucrat, instrumentele, mașinile de scris, obiectele pe care le-a avut aproape.
Instalația realizată de artistele Zorana și Meda Samson, excepţională şi plăcut surprinzătoare, atrage in mod special atenţia.
Scriitor și medic psihiatru, Augustin Buzura (1938–2017) este unul dintre prozatorii remarcabili ai literaturii române din perioada comunistă și postcomunistă. Autor a opt romane, trei volume de proză scurtă și sute de articole publicate în reviste literare și de cultură, Buzura și-a început cariera la revista „Tribuna” din Cluj, pe care a și condus-o ulterior.
Unul dintre cei mai citiți și iubiți scriitori din România, Buzura a fost de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor - pentru romanele Absenții (1970), Fețele tăcerii (1974), Vocile nopții (1980) și Refugii (1984) - și câștigător al premiului „Ion Creangă” al Academiei Române, în 1977, după publicarea romanului Orgolii. În 1992 a devenit membru al Academiei Române. Imediat după revoluție a inițiat proiectul Fundației Culturale Române, după modelul Asociației Literare Europene „Gulliver”, al cărei membru era. A condus Fundația Culturală Română între 1990 și 2003, iar în 2003 a participat la transformarea acesteia în Institutul Cultural Român, al cărui prim director a fost.
Promotor al culturii române și al diplomației culturale românești, Buzura a stabilit relații de colaborare cu mari instituții culturale ale lumii și cu personalități ale vieții artistice și culturale din Europa și de peste ocean.
