Drăgaica, obicei agrar dispărut în județul Olt

Drăgaica este o divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor căsătorite, sinonimă cu Sânziana.

Etonograful Claudia Balaș de la Muzeul Județean Olt spune că, această sărbătoare conţine diverse practici care interesează medicina şi farmacologia magică şi empirică.

Acum se culeg forile numite drăgaice sau sânziene ce se folosesc pentru vindecarea diferitelor boli dar şi împotriva moliilor sau ploşniţelor.

Florile de drăgaică au şi un rol apotropaic, ferindu-l pe om „de toate relele” şi aducându-i noroc în casă.

Tot aceste flori au rol fertilizator pentru grădini şi câmpuri.

Însemnătatea magică a sărbătorii ni se dezvăluie şi în credinţa conform căreia acum se fac cu succes „descântece de întors inima”, adică de împăcare a două persoane certate.

Însă foarte important este faptul că sărbătoarea Drăgaicei se ţinea mai ales cu scopul de a apăra holdele, semănăturile, de diferitele calamităţi ale naturii.

În acestă zi, fetele mergeau pe câmp să culeagă flori de sânziene, folosite la ceaiuri şi pentru a vindeca durerile de spate.

Tot acum oamenii căutau şi culegeau „iarba fiarelor”, care nu creştea oriunde, înflorea numai în noaptea de Sânziene şi avea puteri miraculoase.

Femeile care doreau să aibă copii purtau flori de sânziene la brâu în ziua de Drăgaică, deoarece se credea că acestea aveau rol fertilizator şi apotropaic, ferindu-le de rele.

Drăgaica a fost cunoscută în toate satele judeţului Olt, dar începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost mai rar întâlnită şi cu timpul a dispărut.

Manifestările cultice, de cinstire a zeiţei agrare au devenit ocazii de întâlnire şi de cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei şi, apoi, vestite târguri şi bâlciuri de Drăgaică.

În judeţul Olt, bâlciul Drăgaicei se mai organizează astăzi într-o singură localitate, Ipoteşti, comună din apropierea Slatinei, în data de 24 iunie, participând şi locuitorii din satele vecine.