Doi mitropoliţi ardeleni, sfinţi în calendarul ortodox

Ceremoniile de proclamare a canonizării celor doi noi Sfinţi Mitropoliţi vor fi oficiate la Sibiu, sambătă 29 octombrie, şi la Alba Iulia, duminică 30 octombrie, de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române împreună cu Patriarhul ortodox Teodor al II-lea al Alexandriei şi întregii Africi.

Mitropoliţii Andrei Şaguna şi Simion Ştefan au fost trecuţi în rândul sfinţilor de Sinodul BOR la şedinţa sinodală din 21 iulie, anul acesta.

La ceremoniile de proclamarea a canonizării de la Sibiu şi Alba Iulia, credincioşii participanţi au ocazia să se închine la Capul Sfântului Andrei, adus din Patras - Grecia cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Dimitrie.

Moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Sibiu, vineri seara şi vor rămâne până sâmbătă după slujba de canonizare.

Vor fi apoi duse la Alba Iulia, unde vor rămâne până duminică seara.

Canonizarea lui Andrei Şaguna. Foto: Mădălin Iacob.

Andrei Şaguna a fost Mitropolit al Ardealului între anii 1864-1873. S-a născut la 1 ianuarie 1808, la Mişkolţ, în nordul Ungariei, din părinţi de origine aromână.

Când tatăl său, negustor, a dat faliment, toată familia a fost nevoită să treacă la catolicism.

Conform legilor de atunci, la vârsta de 18 ani, Atanasie (numele laic al viitorului Mitropolit) a revenit la Ortodoxie.

Studiile gimnaziale le-a urmat la Mişcolt şi Pesta, la Gimnaziul catolic al călugărilor piarişti. Studiile superioare de Filozofie şi Drept le-a absolvit la Universitatea din Pesta. A urmat apoi cursurile Seminarului Teologic Ortodox de la Vârşeţ.

La 24 de ani, când a terminat studiile teologice, şi-a îndreptat paşii spre Mănăstirea sârbească Hopovo, unde a făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost tuns în monahism, la 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.

Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, apreciat în mod deosebit de ierarhi, între care şi marele mitropolit Ştefan Stratimirovici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care avea să ajungă în 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit apoi arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz în 1848.

Canonizarea lui Andrei Şaguna. Foto: Mădălin Iacob.

În 1864 a devenit arhiepiscop si mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului, pentru care a militat, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena şi patriarhului ortodox sârb.

A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică şi fără predică'" prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan.

Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.

Simion Ştefan a fost arhiepiscop şi mitropolit al Bălgradului (Alba Iulia de astăzi) între anii 1643-1656, avându-i sub păstorire pe toţi românii ortodocşi din Ardeal.

El s-a remarcat prin abilitatea cu care a reuşit să nu îndeplinească cerinţele de calvinizare a românilor, acceptând numai folosirea exclusivă a limbii române în biserică.

Prin decretul de recunoaştere a principelui Gheorghe Rakoczy I, din 10 octombrie 1643, i s-au impus 15 îndatoriri care urmăreau calvinizarea Bisericii româneşti, dar pe care mitropolitul nu le-a respectat.

Simion Ştefan a intrat în istoria Bisericii şi Literaturii române prin prima traducere integrală a Noului Testament în româneşte, tipărită la Alba Iulia în 1648.