Dezinteresul faţă de continuarea studiilor, "tot mai crescut"

Sesiunea de vară a bacalaureatului a debutat astăzi cu o scădere de 5 procente a numărului de absolvenţi de liceu care participă la examen în comparaţie cu anul trecut.

Ministrul delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, a explicat la Radio România Actualităţi că foarte mulţi dintre tinerii care nu îşi continuă studiile preferă să se angajeze, sub presiunea lipsei de bani şi a interesului scăzut faţă de şcoală.

"Este o situaţie a ultimilor ani şi tinerii încep să aibă un pic de reţinere vizavi de probele care sunt mai dificile, pe de o parte; pe de altă parte, există tentaţia angajării cât mai rapide prin piaţa forţei de muncă, fără să simtă nevoia unei pregătiri superioare, chiar dacă mulţi dintre ei, după un an sau doi, revin în decizie şi se îndreaptă spre universităţi.

"Nu putem generaliza faptul că tinerii nu mai vin către exemenul de bacalureat. Există un segment de câteva procente care preferă acest lucru", spune Mihnea Costoiu.

Specialiştii în politici educaţionale apreciază însă că o cauză importantă a scăderii interesului faţă de obţinerea diplomelor de studiu o reprezintă metoda de învăţământ învechită aplicată în şcoala românească.

Potrivit lui Marian Staş, preşedintele Asociaţiei educaţionale Liderii Mileniului III, materiile şi competenţele asimilate în România nu sunt adaptate cerinţelor lumii actuale.

Pregătire mai temeinică pentru piaţa muncii

Într-un interviu acordat redactorului Claudia Zidaru, acesta mai preciza că dezinteresul faţă de continuarea studiilor este în creştere în ultimii ani şi că e nevoie de măsuri timpurii în educaţie care să îi pregătească pe tineri pentru piaţa muncii:

Marian Staş: Constatăm o scădere cu 25% a populaţiei absolvente de liceu. Aici pot să fie două cauze: frica, pur şi simplu, faptul de a se gândi că nu pot să reuşească să promoveze bacalaureatul ca atare; şi al doilea îl reprezintă lipsa de interes pentru ceea ce înseamnă bacalaureat şi interesul mai ridicat pentru ceea ce înseamnă piaţa forţei de muncă.

Reporter: Să presupunem că sunt angajaţi într-adevăr fără diplomă, dar ce fel de viitor li se asigură acestor tineri?

Marian Staş: Sunt foarte multe domenii în care angajatorii au nevoie de forţă de muncă, de tineri care fie să ştie să facă un lucru sau să înveţe repede. Miza formală a examenului de bacalureat rămâne de fapt accesul în învăţământul superior.

Reporter: Se vorbeşte despre lipsa de corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii. Ce rol ar avea în acest sens dezvoltarea învăţământului profesional?

Marian Staş: Deosebit de important, cu condiţia ca traductoarele pe care atât învăţământul superior, cât şi învăţământul preuniversitar profesional le pun în piaţa muncii să aibă acurateţe, să fie cât mai sensibile cu putinţă pentru a putea identifica nevoile de calificări pe un orizont de 50 de ani. Tema absolvirii, adică a examenului de bacalureat, de fapt este o anvelopă a unui proces de educaţie preuniversitar care este profund încremenit în pradigma sa anterioară. Este un sistem depăşit care nu mai face faţă nevoilor şi presiunilor actuale şi înainte de a ne pune problema unui examen de bacalureat fundamental, avem de reinventat o arhitectură curiculară modernă pentru secolul XXI, tocmai pentru a-i ajuta pe aceşti copii să se împlinească în modul cel mai armonios cu putinţă în profesiile pe care le doresc ei.