Constantin şi Elena - primii împăraţi sfinţi

Constantin este primul împărat creştin trecut în rândul sfinţilor.

A condus imperiul roman între anii 306 şi 337 şi a schimbat radical politica imperială faţă de creştini.

În anul 312, a avut o viziune, consemnată în biografia sa. Înainte de a porni la luptă împotriva rivalului său Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă, iar în jurul ei scris: „cu acest semn vei învinge.”

Viziunea s-a împlinit, Constantin şi-a învins duşmanul la Podul Milvius din Roma şi a început să se apropie de creştinism.

În anul 313 a promulgat un decret prin care a acordat creştinilor libertate de manifestare a credinţei. Se întâmpla totul după mai bine de 200 de ani de persecuţii asupra creştinilor.

Ascultă un documentar despre Constantin cel Mare realizat de Mădălin Iacob:

Tot Constantin cel Mare a convocat în anul 325 primul sinod ecumenic, pentru a pune capăt tulburărilor din Biserică provocate de erezia lui Arie.

Mama lui Constantin, Sfânta Elena, s-a remarcat în istoria creştină prin găsirea lemnului sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi prin construirea mai multor biserici la locurile sfinte.

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, de Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Catedrala Patriarhală îşi cinsteşte, luni, ocrotitorii, mii de credincioşi fiind aşteptaţi să urce în această zi Dealul Mitropoliei pentru a se închina la racla cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena care se păstrează în biserică.

Cu acest prilej, Sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena vor fi scoase în procesiune şi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate de către credincioşi, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, luni 21 mai, hramul istoric al Catedralei patriarhale, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Luni dimineaţă Patriarhul Biseicii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în curtea Catedralei patriarhale, în faţa baldachinului cu moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a informat un comunicat transmis vineri de Patriarhia Română.

Peste 1,8 milioane de români, aniversaţi de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena

Aproximativ 1,8 milioane de români, dintre care 640.518 bărbaţi şi 1.160.116 femei, îşi aniversează luni onomastica, de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena, informează Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena, respectiv 495.656, poartă numele de Constantin, alţi 80.037, Costel, iar 33.386, Costică.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 - Ileana şi 69.944 - Lenuţa.

Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa şi 26.811, numele de Constantina.