Cetatea Albă, visul Europei medievale

De când dateaza incinta celebrei Cetaţi Albe aflate la deschiderea limanului Nistrului?

Raspunsul se află acum într-o lucrare monumentală aparută recent la editura Istros a Muzeului de Istorie a Brăilei: „Cetatea Albă. Cercetari arheologice si istorice”, autorul fiind prof.dr.Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei şi director al Muzeului Carol I al Brăilei. Au trecut douazeci de ani de la începutul acestui proiect, pornit cu discutii, la Brăila, cu delegatia ucraineana, în 1996 şi continuat in luna aprilie a aceluiaşi an, cu vizita unei delegatii din Romînia, la monument.

Ridicată de Alexandru cel Bun , după 1414, Cetatea Albă a fost mentionată de cronicarii noştri în legatură cu „luptele pentru domnie sau pentru supremaţia în zonă a unor forţe conştiente de valoarea excepţională a locului”, spune profesorul Cândea, detailând numeroasele cercetări de care s-a bucurat monumentalul edificiu de-a lungul timpului. Trist este ca nici acum, Cetatea Albă nu se află înscrisă in patrimoniul mondial al UNESCO, iar restaurările succesive nu reuşesc să oprească degradarea unuia dintre cele mai spectaculoase monumente europene. Dupa razboiul de reîntregire, în 1918, au fost posibile cercetari amănunţite ale Cetaţii Albe, efectuate de Vasile Pârvan, Paul Nicorescu si Grigore Avakian care lansa „un avertisment în legatură cu degradarea şi distrugerea cetaţii medievale, aşezând alături imagini din 1890 şi 1924 ale aceluiaşi loc.”
Interesul istoricilor faţă de Cetatea Albă, splendida cetate medievală râvnită de-a lungul secolelor de genovezi, turci, polonezi, s-a axat şi pe descoperirile de inventar care demonstrează că cetatea a fost construită de creştini, incinta ei adăpostind un altar dintr-un fost paraclis . „După 1484, anul căderii cetăţii în mâinile turcilor, aceştia au construit o geamie în curtea mare a cetăţii”(potrivit istoricului Grigore Avakian, citat de Ionel Cîndea). „Iată dar, ca zidul de est al incintei conţine dovada construirii sale de către creştini, fie că este vorba despre genovezi, moldoveni sau bizantini”. „In concluzie, adauga autorul „ipoteza turcească sau otomană a construirii sau reconstruirii citadelei nu se mai poate susţine cu niciun chip...trebuie avută in vedere şi o ipoteză bizantină privind edificarea paraclisului şi, implicit, a citadelei, la care, nu exte exclus să fi fost folosiţi ingineri genovezi”.

Aşezarea cetăţii pe locul anticului oraş grecesc Tyras a făcut ca toţi calatorii , militarii sau cărturarii care au trecut prin zonă să remarce si să scrie despre „marimea, grosimea zidurilor, numarul mare de turnuri şi de incinte sau culoarea alba predominantă-„spune Ionel Cîndea.

Lucrarea aparută acum la Editura Istros de la Brăila este bilingvă, română şi engleză, şi conţine numeroase planşe şi fotografii , precum şi un vast aparat bibliografic ce trece în revista aproape exhaustiv cercetarile efectuate in situl Cetaţii Albe de-a lungul timpului. La lansarea cărţii de mari dimeniuni, gazduită cu profesionalism de Casa de Cultura Friedrich Schiller din Bucureşti, au participat si au vorbit câţiva dintre cei mai importanţi medievişti ai momentului: academicianul Şerban Papacostea, Academicianul Răzvan Theodorescu, Profesorul Mihai Maxim, directorul Centrului de Studii Turce al Universităţii Bucureşti, prof.dr. Ioan Opriş, prof.univ.dr. Virgil Ciocâltan, dr. Ionuţ Opriş de la Universitatea Bucureşti şi dr. Simion Gheorghiu, cercetător la Institutul Nicolae Iorga. In public s-a aflat si istoricul medievist Matei Cazacu, venit de la Paris, dar si alte nume importante.

Pentru noi toţi, Cetatea Albă se leagă de numele marelui voievod Ştefan cel Mare, din vremea căruia s-a mai păstrat doar poarta cea mare, cu două etaje, cu două deschideri, una interioară si una exterioară, cu câte două canaturi fiecare. Un şanţ impresionant, adînc de cîţiva metri inconjoră cetatea aşezată pe un teren stâncos, lângă ţărmul abrupt al limanului Nistrului, dominând faţa lacului de la o înalţime de circa 30 de metri. Acolo se vor fi petrecut nenumărate uneltiri, lupte, trădări, pentru că Cetatea Albă aduna ca vamă un venit uriaş de la cei care tranzitau de la sud la nord şi invers un teritoriu imens şi nelipsit de pericole. Şi ca să ne dăm seama de cine au fost, prin secole, stăpânii cetăţii, este suficient să înşirăm numele succesive ale Cetăţii Albe : Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Alba Iulia, Akkerman, etc., toate însemnând în traducere “Cetatea Albă”. (în ucraineană Білгород-Дністровський / Bilhorod-Dnistrovschi), un oraş în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).

Lansarea studiului „Cetatea Albă” al prof. Univ. Dr. Ionel Cândea este, indubitabil, unul dintre cele mai importante evenimente editoriale din 2016.