Castele din Slovacia restaurate cu bani europeni

În Slovacia există aproximativ 300 de castele în diferite grade de conservare.

Cele care n-au avut norocul să placă vreunui funcţionar comunist pentru a deveni sediul unui muzeu au fost pur şi simplu lăsate să se lupte singure cu timpul.

După 1989 câteva organizaţii neguvernamentale au început să se ocupe de ele, dar cu bani puţini nu s-a ajuns prea departe.

În primăvară ministerul slovac al culturii a lansat un proiect pilot care oferă şomerilor posibilitatea să lucreze la reconstrucţia castelelor.

Acesta s-a dovedit un success dar a şi arătat că în majoritatea cazurilor drumul spre castel este încă blocat de un balaur birocratic cu şapte capete.

20 de şomeri recrutaţi de oficiul local al forţelor de muncă dintr-o grupă de 110 candidaţi au venit la începutul verii la castelul din Uhrovec pentru a ajuta la lucrările de refacere a zidurilor.

Aproape toţi sunt în şomaj de peste un un an şi n-au nici o calificare profesională.

Aşa că cei 370 de euro primiţi lunar pentru munca manuală prestată aici sunt foarte bine veniţi mai ales că cifra e mai mare decât salariul minim garantat pe economie.

Alţi 30 de şomeri lucrează la refacerea castelului din Saris.

Toţi sunt parte a proiectului pilot al ministerului culturii în colaborare cu oficiul forţelor de muncă de a folosi şomerii la refacerea castelelor.

Proiectul are un buget de 310.000 euro, jumătate din această sumă provenind din fondul social al Uniunii Europene.

Proiectul "ar putea fi extins"

Ministrul culturii Daniel Krajcer spune că doreşte să extindă proiectul la încă 10-15 castele anul viitor şi să angajeze câteva sute de şomeri din cei aproape 150.000 care sunt atât de slab pregătiţi încât experţii în resurse umane nu le dau practic nicio şansă pe piaţa muncii.

"Cred că am găsit soluţia cum să ne ocupăm şi de patrimoniul nostru cultural şi să ajutăm şi şomerii să înveţe lucruri noi şi să capete experienţă", a adăugat ministrul culturii.

Ministerul culturii vrea să folosească bani din fondurile struturale ale UE pentru extinderea proiectului însă există un impediment, explică purtătorul de cuvânt al administraţiei pădurilor statului, Vlastimil Rezek.

"Majoritatea castelelor nu există oficial la cadastru. Ele sunt padure în acte, de obicei pădure a statului şi dacă le înregistrăm, legea ne obligă să ne ocupăm de ele iar noi nu avem bani s-o facem", a afirmat Vlastimil Rezek.

"Problema proprietăţii e foarte veche şi de ani buni noi propunem sa fie trecute în proprietatea localităţii pe raza căreia sunt. Doar după aceea putem să pregătim proiecte şi să cerem finananţare din diferite surse", spune Peter Martinisko, şeful organizaţiei neguvernamentale care se ocupă de salvarea castelului Lednica.

Clarificarea proprietăţii presupune însă schimbarea legislaţiei, proces îndelungat .

Deşi ministrul culturii promite să se ocupe de accelerarea lui, experţii în monumente istorice nu sunt foarte convinşi ca toţi primarii de-abia aşteaptă să se ocupe de ruinele din vârful dealului, mai ales că unii încă n-au aflat că oficiulul monumentelor istorice decide cum se reconstruiesc ele şi mai ales ce întrebuinţare pot avea.

Cârciumile şi hotelurile nu sunt pe lista principală.