Bugetul Institutului Naţional al Patrimoniului, "insuficient"

Directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, cere suplimentarea bugetului instituţiei pe care o conduce pentru restaurarea unor importante monumente istorice româneşti.

El susţine că banii nu ajung nici pentru terminarea lucrărilor deja începute.

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO a fost marcată azi pentru prima dată în Romania printr-o şedinţă festivă în Parlament.

Şapte monumente sau locuri din România sunt în patrimoniul mondial UNESCO: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.

Autorităţile vor aloca bani pentru patrimoniu şi pentru restaurarea monumentelor istorice, ca sursă de dezvoltare a turismului, spuen Maria Grapini, ministru delegat pentru IMM-uri şi turism.

"Toate obiectivele culturale şi cele care sunt pe listă şi cele care sunt în aşteptare şi cele care nu sunt pe listă sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unui turism durabil, de aceea spun foarte clar că vom aloca şi în anul viitor bani pentru promovarea obiectivelor culturale", spune Maria Grapini.

Cel mai mic buget "din ultimii opt ani"

Cu banii alocaţi pentru 2014, nu pot fi restaurate alte monumente istorice în afară de cele la care lucrările au început deja şi pentru care este nevoie de şase ani, spune însă directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru.

"În proiectul de buget pentru 2014, programului naţional de restaurare îi sunt alocate aproape 20 de milioane de lei, o sumă infimă, fapt pentru care în această săptămână voi trimite 600 de scrisori pentru cei 600 de membri ai Parlamentului României şi 20 de scrisori pentru cei 20 de membri ai cabinetului", spune Alexandru Muraru.

Anul acesta, institutul are cel mai mic buget din ultimii opt ani, a mai spus directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, la o o întrunire internaţională dedicată educaţiei prin arhitectură, la care au participat câştigători ai ultimelor ediţii ale concursurilor internaţionale de arhitectură, arhitecţi şefi de oraşe europene, preşedinţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor pentru Capitala Culturală Europeană 2021.

Este anul în care România va da din nou, printr-un oraş, centrul lumii culturale europene, iar Iaşiul se pare că va avea prima şansă de data aceasta, după Sibiu, în 2007.