Controversa paşapoartelor biometrice

Contestatarii acestora se împart în două categorii: cei care au motive de orgin religios şi cei care se declară îngrijoraţi de securitatea datelor personale.

În timp ce Legea era adoptată în Parlament, în parcul Izvor (aflat în vecinătatea clădirii) a fost organizată o manifestaţie de protest împotriva paşapoartelor biometrice.

Anterior, stareţul mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ susţinea că aceste documente fac parte dintr-un plan demonic, prin care posesorul îşi vinde sufletul Diavolului.

Contestatarii care invocă motive religioase susţin că cipul încorporat în paşaport ar conţine numărul 666, considerat numărul Diavolului. Astfel de cipuri sunt folosite în prezent la cărţile de credit.

Există contestatari ai paşapoartelor biometrice care se declară îngrijoraţi de protecţia datelor cu caracter personal.

Cipul paşaportului conţine toate datele de identificare ale deţinatorului plus amprentele. Tehnologia folosită pentru aceste paşapoarte se numeşte RFID (radio-frequency identification) şi oferă posibilitatea citirii datelor de la distanţă.

Tehnologia este utilizată la identificarea unor produse în magazine sau a animalelor. Spre exemplu, un astfel de cip introdus într-un animal de companie care se pierde poate facilita găsirea stăpânului său. RFID permite citirea datelor cipului prin unde radio.

Contestatarii sunt nemulţumiţi şi de obligativitatea prelevării amprentelor digitale. Ei consideră că, prin prelevarea amprentelor, toţi cetăţenii sunt transformaţi în suspecţi.

Prima ţară care a introdus paşapoartele cu cipuri RFID a fost Malaezia în 1998. Paşapoartele biometrice se utilizează şi în Norvegia, Spania, Irlanda, Australia, Statele Unite, Serbia şi Albania.