Comisia Europeană estimează o creştere a PIB-ului României cu 3,3%

Comisia Europeană estimează, în prognoza economică de primăvară, o creştere a PIB-ului României cu 3,3% anul acesta, una dintre cele mai bune cote printre statele comunitare. Aceleaşi previziuni arată, însă, că ţara noastră va continua să aibă în 2024 şi cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

De la Bruxelles, Bogdan Isopescu şi explicaţiile Comisiei Europene: Evaluarea Comisiei arată că, după un an 2023 dificil, activitatea economică şi-a revenit în primul trimestru al acestui an, iar previziunile de creştere sunt de 1% pentru 2024 şi 1,6% pentru 2025. Inflaţia va avea o scădere la 2,7% anul acesta şi la 2,2% anul viitor. Printre elementele care au influenţat creşterea sunt: revenirea consumului, o piaţă a muncii puternică, revenirea preţurilor la energie şi retragerea subvenţiilor acordate de statele membre la acest capitol.

Comisarul Paolo Gentiloni, spune că rămân şi incertitudini care pot influenţa negativ imaginea europeană de ansamblu: Incertitudinile vin, în general, dinspre exteriorul Uniunii Europene, cum ar fi politici globale, tensiuni geopolitice, războiul din Ucraina şi din Gaza, sau cele care vin din faptul că o mare parte a populaţiei globului va vota anul acesta. În plus, recalcularea cotaţiilor dobânzilor în Statele Unite ar putea conduce la înăsprirea condiţiilor financiare generale.

Corespondentul RRA, Bogdan Isopescu a mai precizat: Previziunile Comisiei pentru România arată printre cele mai bune creşteri economice din Uniune: 3,3% în 2024 şi 3,1% în 2025. Investiţiile, la fel, o creştere de 6,8% în 2024 şi de 6,1% în 2025, iar şomajul în ţara noastră este mai redus: 5,5% în următorii doi ani. Pe de altă parte, România are prognozată cea mai mare inflaţie: 5,9% pentru 2024 şi 4% în 2025. La fel, avem cel mai mare deficit bugetar: 6,9% în 2024 şi chiar mai mult prognozat pentru 2025, în speţă, 7%, este o diferenţă de 2, respectiv, 3% între previziunile Comisiei şi cifrele mai bune prezentate de Guvernul României. Conform oficialilor Comisiei, cauzele creşterii deficitului prognozat sunt cheltuielile guvernului cu salariile în învăţământ, sănătate, ordine publică şi apărare, precum şi reforma pensiilor. Evaluarea Comisiei Europene ia în calcul doar măsurile bugetare adoptate sau cele anunţate credibil de Guvern.