Secretul performanţei la şcoală

Peste 100 de delegaţii străine au vizitat anul trecut Helsinki, în încercarea de a descoperi secretul succesului din educaţie.

La mii de km distanţă, Coreea de Sud se mîndreşte cu copiii săi bine educaţi.

Copiii finlandezi au obţinut, în 2006, în medie, cele mai ridicate rezultate în ştiinţe şi lectură din întreaga lume.

Examenele Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) lansate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) adresate copiilor de 15 ani au arătat că finlandezii au ieşit pe locul doi şi la matematică, fiind depăşiţi doar de elevii sud-coreeni.

Cele două sisteme de educaţie, cu rezultate remarcabile, sunt totuşi total diferite.

Concepţia privind educaţia în cele două state privită în mod diamertral opus: în timp ce sud coreeni pun un mare accent pe educaţie clasică, cu ore multe, memorare puternică şi multă muncă, la Helsinki primul lucru pe care-l învaţă copii este "relaxarea".

Mai puţin înseamnă mai bine

Sportul, mai ales skiul, este un mijloc de a căpăta încredere pentru copii finlandezi. Foto: AFP.

Filozofia finlandeză privind educaţia este aceea că fiecare copil are ceva deosebit cu care să contribuie la dezvoltarea sa, iar acolo unde lucrurile nu sunt strălucite, acestea trebuie susţinute.

Şcolile din Finlanda au obiceiul ca la lecţii să fie prezenţi câte doi profesori, unul dintre fiind preocupat cu ajutarea celor care nu au rezultate prea bune, dar acest lucru se face discret, toţi elevii învăţând aceeaşi lecţie în aceeaşi clasă.

Ministrul educaţiei din Finlanda, Henna Virkkunen, a declarat pentru BBC-News că este foarte mândră de rezultatele pe care le obţin elevii din ţara sa, dar spune că următorul pas este acela de acorda un sprijin mai mare copiilor talentaţi.

Un astfel de proiect pilot a fost deja lansat, afirmă ministrul educaţiei din Finlanda.

Rezultatele obţinute de copiii finlandezi sunt surprinzătoare pentru cei care află că aceşti elevi au cele mai puţine ore de clasă dintre toate ţările dezvoltate.

Conceptul finlandez despre educaţie este "mai puţin înseamnă mai bine".

Copii finlandezi consideră că profesorii sunt "părinţii de la şcoală": asta pentru că educaţia începe în familie şi pentru că profesorii sunt aceeaşi o perioadă mai lungă.

În Finlanda, învăţământul primar şi secundar este combinat, astfel încît copiii nu sunt nevoiţi să schimbe şcoala la 13 ani.

Acest lucru îi ajută şi pe profesori care pot vedea evoluţia copiilor pe mai mulţi ani.

Principalul lucru pe care profesorii încearcă să-l inducă elevilor este încrederea, iar sportul, mai ales skiul este la loc de cinste.

O importanţă deosebită este acordată învăţării limbilor străine, la 13 ani copiii ăncep să prindă tainele celei de a treia limbi străine.

Părinţii preferă să-şi dea copii la şcolile de stat, unde profesorii sunt stimulaţi, iar amestecul politic este practic nul.

Dar educaţia şi sportul nu sunt privite, ca în majoritatea celorlalte ţări, ca o competiţie ci ca un "joc de echipă".

Un astfel de învăţământ este considerat scump, dar cum declara pentru BBC şi secretarul de stat american pentru educaţie, Arne Duncan: "dacă credeţi că educaţia e scumpă, încercaţi cealaltă variantă: ignoranţa".

Muncă multă şi memorizare, pentru un loc de muncă mai bun

Elevii coreeni învaţă engleza de la un robot şi speră că nu vor deveni "roboţei". Foto: AFP.

La celălalt " capăt al lumii" în Coreea de Sud, modul de a privi edicaţia este diferit de cel finlandez.

La testele PISA de matematică elevii coreeni sunt cei mai buni.

Potrivit BBC, coreeni sunt "obsedaţi" de educaţie şi consideră că acesta le va aduce un statut mai bun.

Părinţii îşi supun copii unui program draconic.

Potrivit studiilor făcute, copiii coreeni dorm în fiecare noapte cu o oră mai puţin decât copii americani şi învaţă cu 3 ore mai mult decât americanii.

Obsesia pentru educaţie a părinţilor coreeni a devenit o problemă naţională.

Responsabilii coreeni din domeniul educaţiei consideră că o astfel de abordare poate produce pe termen lung "roboţi".

Oficialii coreeni au început să se îngrijoreze deja de memorizarea excesivă, de volumul mare de muncă şi de prea puţina imaginaţie folosită în procesul de învăţământ, lucru care urmează să fie schimbat.

Obsesia pentru educaţie din Coreea de Sud este în parte justificate: în fiecare an, mii de tineri iau calea universităţilor din Statele Unite unde speră să îşi găsească un loc de muncă şi apoi un trai la standarde mai ridicate decât în Coreea.


Un nou ministru, o nouă lege a educaţiei, salarii reduse, profesori în stradă, experimente pe pielea elevilor

Părinţii şi elevii speră la un învăţământ performant. Foto: Mediafax.

Guvernul Boc a lansat un nou proiect al legii educaţiei.

Iată câteva dintre cele mai importante modificări aduse de noul proiect de lege:

- Numărul orelor de studiu se va reduce, la fel şi curicula şcolară

- În învăţământul preuniversitar, volumul de informaţii va fi redus cu 25%.

- Profesorii vor avea mai mult timp pentru a adapta predarea la caracteristicile elevilor, a afirmat premierul Emil Boc.

- Proiectul propune reducerea numărului maxim de ore de curs pe săptămâna, de la 25 la 20 la şcoală primară şi de la 30 la 25 la gimnaziu şi liceu.

- Învăţământul obligatoriu va fi de zece clase: clasă pregătitoare plus noua clase.

- Admiterea la liceu se va face la finalul clasei a noua.

- Evaluarea periodică a elevilor pentru a se vedea nivelul de cunoştinţe la care au ajuns.

- Programul "şcoală după şcoală" pentru profesorii disponibilizaţi.

- Fondurile publice vor fi acordate în funcţie de numărul de şcolari

Noul proiect de lege stârneşte deja controverse

Şeful fostei Comisii prezidenţiale pentru reformarea sistemului de educaţie, Mircea Miclea, pentru reformarea sistemului de educaţie afirmă că evaluarea periodică este necesară.

"Se face o evaluare la nivelul şcolii, de către profesori din şcoala respectivă, pe baza unei metodologii, însă, elaborată de Ministerul Educaţiei, în care se verifică măsura în care tu ai dobândit competenţele de scris, citit, socotit, după care ai timp la dispoziţie, doi ani de zile, ca şi profesor sau ca şi învăţător, ca să remediezi ceea ce ai găsit" a declarat Mircea Miclea pentru Radio România Actualităţi.

Fostul ministru al Educaţiei Andrei Marga este de părere că proiectul de lege, în actuala formă, nu îşi va atinge scopul.

"Proiectul este scris de anumite mâini, de o parte, şi de alte mâini, pe de altă parte. Primele mâini sunt impresionate de soluţia care se dă în învăţământul din Asia, şi anume copilul să fie supus la cât mai multe evaluări, cât mai multe evaluări, cât mai dese. Altă parte a proiectului este dusă de experienţa din Nord, copilul să fie lăsat liber şi să i se cultive mereu plăcerea de a învăţa. Sunt două concepţii care, de fapt, se bat cap în cap în însăşi textul proiectului" afirmă fostul ministru al educaţiei Andrei Marga, pentru Radio România Actualităţi.

Andrei Marga consideră că este necesar un nou proiect de lege.

Legea va intra în vigoare începând cu viitorul an şcolar, în cazul în care va fi adoptată de Parlament, până la jumătatea lunii iunie.

Până atunci părinţii, aşteaptă ca şcoala să devină cu adevărat performantă, elevii să înveţe cum să înveţe, iar copiii să vină acasă nu cu lecţii memorate, ci cu informaţii care le vor fi cu adevărat utile în viitor.