Analiştii europeni cred că următorul scrutin va duce la schimbarea configuraţiei politice a legislativului comunitar

Cu cinci luni înainte de alegerile europarlamentare, analiştii europeni atrag atenţia asupra faptului că scrutinul va duce la schimbarea configuraţiei politice a legislativului comunitar. Mişcările populiste şi radicale de dreapta vor câştiga mai multe locuri în Parlamentul European, în timp ce partidele de centru-stânga şi Verzii vor pierde teren. Iar România este văzută ca una dintre ţările care va livra un număr crescut de europarlamentari ce provin din rândul partidelor populiste. Bogdan Isopescu are detalii de la Bruxelles despre ultima analiză a Consiliului European pentru Relaţii Externe, o instituţie independentă de analiză politică.

Reporter - Bogdan Isopescu: Conform analiştilor, populiştii anti-europeni se află în fruntea sondajelor de opinie în nouă state membre: Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia şi Slovacia. Acelaşi tip de partide populiste se află pe locul doi sau trei în alte nouă ţări. Este vorba de Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. În ţara noastră este luată în calcul evoluţia partidului AUR, inclus de analişti la categoria populiştilor anti-europeni. Prognoza Consiliului European pentru Relaţii Externe arată că în Parlamentul European ar putea să apară pentru prima dată o coaliţie de dreapta populistă destul de consistentă, care să includă variaţiuni de creştin-democraţi, conservatori şi europarlamentari de dreapta radicală. Această coaliţie ar putea fi formată de grupuri care vor urca pe locul trei şi cinci în Parlamentul European. Previziunile arată că cele două grupuri politice principale din Parlament, adică, Partidul Popular European şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, vor continua probabil să piardă locuri, aşa cum s-a întâmplat şi la ultimele alegeri. Însă, în ciuda acestui fapt, PPE va rămâne cel mai mare grup din parlament, iar socialiştii îşi vor părea şi ei locul secund. Dar principalii câştigători în alegerile de acum, faţă de cele din 2019, ar putea fi reprezentanţii dreptei populiste, care ar putea deveni al treilea grup ca mărime din legilativul comunitar. Astfel, grupul Identitate şi Demoraţie ar putea câştiga cu până la 40 de locuri mai mult, ajungând de la 58 la 98 de parlamentari. Pe locul patru ar urma să fie grupul Renew, aflat acum pe locul trei. Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, asimilat tot populiştilor, ar urma să crească la 85 de parlamentari, ocupând locul al cincilea. Verzi ar urma să ocupe locul şase, cu o scădere a numărului de
europarlamentari spre 61. Iar stânga extremă ar urma să crească de la 38 la 44 de mandate, ocupând poziţia şapte. Urmare a acestor previziuni partidele populiste, anti-europene sau radicale ar putea avea pentru prima dată prin cele două grupuri din legislativ peste 25 de procente din mandate. La fel, ar fi pentru prima dată când, cumulat, aceştia ar deţine mai mulţi europarlamentari decât grupurile mari clasice, precum popularii europeni sau socialiştii, luaţi separat. /ta2