Perspectivele proiectului Nabucco

Ideea proiectului Nabucco a fost lansată în 2002. După şapte ani, zilele acestea, s-a semnat acordul interguvernamental pentru acest proiect. Analistul Simona Dobre este de părere că una dintre explicaţiile trecerii lente, de ani de zile, de la idee la acţiune, s-ar datora intereselor divergente ale statelor membre ale acordului Nabuco.

Să nu uităm că Turcia nu este membră a UE şi atunci interesele ei faţă de ale celorlalte ţări sunt divergente. Pe de altă parte, şi interesele economice ale fiecărui stat în parte, în general, au fost apărate foarte bine. Neînţelegerile au făcut ca aceste negocieri să dureze foarte mult. După aceea, s-a hotărât cooptarea unui al şaselea membru al consorţiului, care a fost RWE, din Germania, ceea ce s-a şi întâmplat anul trecut, pentru a da mai multă forţă proiectului.

Ce a dus până la urmă la accelerarea pe ultima sută de metri a acestui proiect, pentru că la un moment dat părea că Nabucco nu va avea foarte multe şanse de reuşită?

Cred că mai degrabă vorbim de un impuls dat de această ultimă criză a gazelor, provocată de către Rusia, care, în ianuarie, după cum toţi bine ştim, a întrerupt livrările de gaze către Europa, via Ucraina, şi atunci a afectat foarte mult consumatorii din foarte multe state, inclusiv noi am fost afectaţi, mai ales în zona industrială, pentru că s-au luat măsuri ca populaţia să nu resimtă această criză. Şi UE a tras nişte învăţăminte sau pare că a tras cel puţin pentru moment nişte învăţăminte din această criză şi încearcă urgentarea acestui proiect.

În ce măsură proiectul concurent "South Stream", promovat de Rusia, poate să concureze în mod real proiectul Nabucco, în condiţiile în care acesta ar fi realizat?

"South Stream" are o mare problemă, pentru că are nişte costuri de finanţare foarte mari, de circa 20 de miliarde de euro, estimate bineînţeles, fiind mai mult decât dublu faţă de nivelul apreciat pentru Nabucco, de 7,9 miliarde de euro, şi atunci este destul de dificil de găsit aceşti bani. Pe de altă parte, "South Stream" poate fi un concurent serios pentru Nabucco în ceea ce priveşte furnizorii de gaze naturale, pentru că aici poate este cea mai mare bătălie, pe companiile care, practic, vor semna aceste acorduri ca să furnizeze gaze naturale prin intermediul Nabucco, pentru că de aici vine, cum să spun, indepedenţa pe care Nabucco ar putea să o aibă.

Un lucru foarte important, printre furnizori se află ţări ca Irakul, Azerbaidjanul, dacă nu mă înşel, s-a vehiculat şi Iranul, Turkmenistanul, Uzbekistanul. Sunt ţări în care producţia de gaz poate fi stabilă şi se poate gândi că nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze?

Unele dintre ele sunt nesigure din punct de vedere politic, altele se află în sfera de influenţă a Rusiei sau au fost foarte strâns legate şi încă au relaţii comerciale foarte serioase cu Moscova, şi atunci este posibil ca să fie afectat proiectul din această cauză.

Adică putem ajunge în situaţia în care conducta va fi finalizată, va fi pregătită, dar volumul de gaz pe care ea îl va transporta să fie foarte redus sau să nu fie suficient pentru a amortiza investiţia?

Cred că membrii consorţiului îşi vor lua toate măsurile de apărare ca să nu se întâmple un astfel de lucru, pentru că ar fi nerentabil din punct de vedere economic să utilizeze atunci această conductă. Până la urmă, gazele naturale sunt pentru toată populaţia, toată lumea foloseşte gaze naturale şi atunci ar afecta foarte mult buzunarele cetăţenilor şi contribuabililor din ţările membre.

Sunt prevăzute aproximativ 31 de miliarde de metri cubi de gaz pentru a fi transportaţi pe conducta Nabucco. Este o cantitate suficientă? În esenţă, rezolvă ea problemele cu care se confruntă europenii?

Este o cantitate care va ajunge la un anumit moment la acest nivel. Deci, iniţial, cantitatea va fi mai mică, ulterior ea va creşte. Este o cantitate considerabilă, adică nevoile UE au fost luate în calcul, vorbim aici de o creştere a consumului de gaze naturale estimat pentru următorii ani, deşi acum este un uşor declin, din cauza crizei care afectează industriile.