Interviu cu premierul Emil Boc

Realizator: Alexandra Andon - Invitatul ediţiei este primul ministru domnul Emil Boc, bună ziua, bine aţi venit.

Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Emisiunea poate fi urmărită în direct şi pe site-ul nostru www.romania-actualitati.ro. Acolo am primit deja şi întrebări de la ascultători, vom prelua o parte dintre acestea pe parcursul emisiunii. Primul ministru vine direct de la o şedinţă de guvern, aveţi hotărâri importante pe care le-aţi adoptat în această şedinţă de guvern, aş vrea însă să vă întreb pentru început astăzi intră noua tranşă de la FMI. La ce vor fi folosiţi aceşti bani?

Emil Boc: Practic, aprobarea de către Comisiai Europeană şi de către FMI a tranşelor de împrumut are o dublă semnificaţie: în primul rând o recunoaştere a faptului că România este pe drumul corect, pe drumul ieşirii din criză, pe drumul pregătirii relansării economice, o ţară unde merită să investeşti care are credibilitate şi care se va regăsi în mai multe investiţii în această ţară datorită imaginii pe care o avem în plan internaţional ca o ţară cu stabilitate politică, economică în care ceea ce se spune se respectă. Asta este elementul extrem de important şi aţi văzut deja că unele agenţii de rating au început să îmbunătăţească poziţia României.

În al doilea rând, sumele de bani pe care le vom primi şi e vorba de ceea ce primeşte guvernul în jur de 1,2 miliarde de euro sunt bani care merg la ministerul finanţelor o sumă echivalentă merge şi la Banca Naţională pentru consilidarea rezervelor valutare ale ţării. Guvernul îi utilizează pentru finanţarea deficitului bugetar. Ce înseamnă asta în termeni obişnuiţi? Ce înseamnă deficitul acesta bugetar? România cheltuie mai mult decât produce, exact ca şi o familie care se împrumută ca să poată rezista în vremuri dificile.

Avem un deficit de 5,8% deci înseamnă că de undeva trebuie să iei bani ca să poţi să-ţi finanţezi lucrurile obligatoriu pe care le ai infrastructură, educaţie, sănătate, salarii, pensii. Deci, aceşti bani merg în finanţarea deficitului care practic acoperă orice şi lucrări de infrastructură şi educaţie şi sănătate şi cheltuieli de salarii şi cheltuieli de pensii ele merg în această parte de finanţare.

Avantajul este că dobânda este foarte mică este dobândă sub 3% cea pe care o contractează statul în comparaţie cu peste 5,5 cât este pe piaţă în momentul de faţă şi în al doilea rând avantajul şi mai mare constă în acela că bani pe care statul ar fi trebuit să-i împrumute de la bănci nu ii mai ia de la bănci, banii rămân pe piaţă şi vor scădea în continuare dobânzile la bănci pentru firme, pentru persoane fizice, pentru dezvoltarea afacerilor.

Deja de la începutul anului după ce şi dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a scăzut de la 10 la 7 şi dobânzile pe piaţă încep să scadă şi altfel firmele să aibă mai multe resurse financiare. Şi în timp ce de pe piaţă noi de exemplu luam împrumuturi pe un an de zile sau în jur de un an de zile aici este vorba de o perioadă de 5 ani cu FMI de 7 ani cu Comisia Europeană, deci pe o perioadă mult mai îndelungată de returnare imprumutului. Deci, toate aceste lucruri spun eu că ne ajută să facem reformele pe care trebuie să le ducem mai departe şi de fapt asta este miza.

Realizator: Miza este dar care vor fi următoarele condiţionalităţi sau dacă există alte obliective pe care trebuie să le îndepliniţi până la următoarea misiune de evaluare?

Emil Boc: Ele sunt publice, ele sunt şi în proiectul de ordonanţă de urgenţă pe care l-am aprobat astăzi şi nu sunt alte condiţionalităţi decât cele necesare ţării. Repet, ceea ce facem în momentul de faţă, chiar dacă e mai aspru, sunt lucruri necesare pentru a corecta lucrurile care n-au mers bine în ultimii 20 de ani în această ţară. E sarcina acestui guvern pe care îl conduc, asta e neşansa într-un fel - că trebuie să luăm măsurile mai aspre pentru a corecta ce a fost mai rău în trecut.

Am dat exemplu cu legea pensiilor, o lege care trebuie să fie corectă cu 22 de milioane de români şi să aibă la bază principiul contributivităţii şi e adevărat că aici unii vor pierde, care au fost obişnuiţi să primească bani fără să contribuie. Nu se mai poate aşa, pentru că altfel nu vom putea plăti pensiile în această ţară.

Sau le vom putea plăti, dar cu preţul luării banilor de la sănătate, de la educaţie, de la infrastructură şi din altă parte, am dat un exemplu. Legea responsabilităţii fiscale, care este la Parlament în momentul de faţă, care va afce o disciplină fiscală în domeniul respectiv, o condiţionalitate majoră pe care o avem de îndeplinit. Deci lucrurile acestea sunt necesare ţării indiferent de acest acord.

Acest acord ne dă posibilitatea ca, având soluţiile financiare aferente, să putem face aceste reforme acum, ca pe termen mediu şi lung să ne fie de bine. Dacă nu le facem, vom ajunge - Doamne fereşte - ca celelalte ţări, nu vreau să dau alt exemplu decât Grecia, că a dat în pragul colapsului, o ţară în Uniunea Europeană de atâţia ani, în euro şi are probleme. Dacă România nu-şi corectează aceste derapaje, riscăm să ajungem şi noi, în câţiva ani buni, într-o situaţie poate mult mai gravă decât cea a Greciei. Spun asta pentrtu că trebuie să existe voinţa politică de a merge până la capăt cu aceste măsuri de reformă.

Realizator: Dar Senatul nu a acceptat dezbaterea în regim de urgenţă a legii pensiilor, unul dintre motive a fost că nu a fost suficient susţinută necesitatea urgenţei de către un reprezentant al ministerului muncii, dar vă întreb: dacă bugetul de stat va mai împrumuta şi în acest an bugetul pensiilor?

Emil Boc: Evident că îl împrumută!

Realizator: Când credeţi că o să intre în vigoare atunci această lege?

Emil Boc: Deci legea pensiilor, potrivit anagajamentelor, trebuie adoptată până la sfârşitul lunii iunie. Suntem în grafic. Guvernul, la începutul lui februarie, a trimis la Parlament proiectul. Vom insista tot timul ca Parlamentul să adopte acest proiect de lege, chiar dacă el înseamnă în primul rând diminuarea pensiilor parlamentarilor. Nu trebuie să ne mai ascundem şi să spunem "da, acest proiect înseamnă, printre altele, şi pierderea de către parlamentari a privilegiilor".

Cred că acest lucru trebuie înţeles. A înţeles românul de rând, obişnuit că trebuie să facem ordine. Cu atât mai mult va trebui să înţeleagă parlamentarul că nu poate fi un privilegiat în raport cu ceilalţi cetăţeni. Deci e clar că acest lucru trebuie dus mai departe. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, această lege. Practic, va produce efecte pe bugetul următor. Anul acesta, vom lua în continuare de la bugetul de stat 1,7 miliarde de euro să ducem la pensii, pentru a putea fi plătite în continuare.

Anul trecut, am luat 1,5 miliarde de euro, iar în ritmul acesta vom ajunge ca în câţiva ani buni să dăm aproape tot bugetul pe pensii şi nu vom mai putea face alte lucrări de infrastructură, sănătate, educaţie, mediu, agricultură, pentru că şi acolo avem nevoie de bani. De aceea, trebuie să renunţăm la privilegii.

Cei care s-au obişnuit cu ele vor trebui să înţeleagă că acesta nu mai poate funcţiona în această manieră, că trebuie să punem ordine şi fiecare să primească cât a contribuit, pentru că situaţii de genul acela în care contribuiai pentru 20 de milioane de lei vechi şi primeai pensie de 80 de milioane de lei vechi, că ai avut o lege specială, nu mai poate continua, pentru că astea se fac în detrimentul fiecăruia dintre noi. Deci, eu am încredere că această lege practic va trece de Parlament pentru că este neecsară pentru România. Am aceeaşi încredere că şi parlamentarii nu vor da înapoi şi vor aplica votul românilor, aşa cum am cerut de a trece la reducerea numărului de parlamentari şi Parlamentul unicameral.

Realizator: Vom ajunge şi la acest subiect. Astăzi, aţi adoptat în şedinţa de guvern actul normativ prin care firmele care angajează şomeri sunt scutite, timp de şase luni, de la plata asigurărilor sociale - ce efecte estimaţi că va avea această măsură?

Emil Boc: Această măsură vine şi stabileşte încă o dată că Guvernul României are prioritate locul de muncă al românului. Nu avem altă prioritate mai mare în această ţară acum decât locul de muncă pe care trebuie să îl recâştigăm, dacă l-am pierdut, să îl asigurăm în continuare dacă există şi să venim cu toate măsurile necesare pentru ca oamenii să aibă unde să muncească, pentru că asta este cea mai bună formă şi de protecţie socială şi de ieşire din criză şi de a-ţi putea plăti dobânzile, ratele pe care le ai la credite.

Apropo, datorită acestor măsuri pe care le-am luat, acorudul internaţional, iată - cursul euro-lei a rămas relativ stabil, echilibrat. Amintiţi-vă că în perioada '96-'97, s-a dublat cursul de la o zi la alta. Gândiţi-vă se s-ar fi întâmplat dacă de la 4.000 creştea la 8.000 cursul. Eram, practic, în prăpastie economică şi în condiţii de criză economică cum nu am mai avut după al doilea război mondial, dar este stabil şi rămâne sub control tocmai şi firmele şi oamenii să poată returna creditele.

Acum măsura de astăzi pentru locurile de muncă, această măsură îşi propune să aducă 50 de mii de locuri de muncă. Cum? Prin faptul că firmele care angajează şomeri vor beneficia pentru o perioadă de şase luni de zile de scutirea contribuţiilor de asigurări sociale. Ce înseeamnă aceasta concret? Că dacă o firmă angajează persoane care sunt astăzi în evidenţa agenţiilor de şomaj şi acolo trebuie să fie în evidenţă de trei luni de zile, în evidenţă şi le angajează acum. Ei vor primi 6 luni de zile deduceri şi nu vor plăti nici un fel de contribuţie de asigurări sociale cu tot ceea ce înseamnă sănătate, şomaj, buget de pensii, nu plătesc toate aceste contribuţii.

Nu se plătesc, se suportă de către stat, dar firma respectivă îl angajează şi îi dă un loc de muncă şi pe această cale noi am făcut un calcul astfel încât să putem în anul 2010 prin această măsură să salvăm sau să aducem, depinde din ce punct ne uităm, 50 de mii de locuri de muncă pentru români. Este o măsură de intervenţie activă cerută şi sprijinită şi de mediul de afaceri şi care vine în prelungirea altor măsuri pe care le avem pentru susţinerea locurilor de muncă.

Şi v-aş da câteva exemple: cota unică de 16%, una dintre cele mai scăzute din Europa tot pentru menţinerea locurilor de muncă, nemajorarea TVA-ului, măsura neimpozitării profitului reinvestit, măsura nemajorării contribuţiilor de asigurări sociale, măsura care vizează programul "Rabla" care vizează industria autohtonă şi are trecere, măsura care vizează programul "Prima casă", cu accent mai mare pe construcţia de locuinţe noi tocmai ca să se mişte banii în economie, să se genereze locuri de muncă, măsurile care vizează ajutoarele de minimis acordate firmelor, măsurile prin fondul de contragarantare pentru creditele la IMM-uri, iarăşi, benefice pentru oamenii de afaceri, programul prin care am utilizat garanţiile guvernamentale pentru autorităţile locale să aducă bani europeni să putem avea parte de cofinanţare - iată doar măsuri din ultima vreme prin care susţinem mediul de afaceri şi locurile de muncă, ca şi prioritate mare.

Realizator: Dar nu vă temeţi că luând o astfel de măsură de scutire de la plata asigurărilor sociale văduviţi acest buget al asigurărilor sociale?

Emil Boc: Să ştiţi că per ansamblu, bugetul consolidat câştigă 52 de milioane de lei petru că oamenii aceia ar fi în şomaj şi ar trebui să plătească statul o contribuţie de şomaj. Dacă este la stat, omul acela primeşte un salariu şi eu nu trebuie să mai plătesc contribuţia de şomaj.

Spun asta pentru că din calculele pe care le-am făcut ne-ar costa 235 de milioane banii de la bugetul de şomaj care nu se mai plătesc, deci este o economie de la bugetul de şomaj pentru acei 50 de mii de oameni se plătesc 235 de milioane de lei ... 183 de milioane de lei înseamnă de fapt scutirea firmelor pentru cei 50 de mii de oameni aproximativ, deci o diferenţă de 52 de mlioane de lei în favoarea statului pe bugetul consolidat, deci statul nu pierde, ci câştigă printr-o asemenea măsură pentru că sunt locuri de muncă şi nu plăteşti ajutorul de şomaj în integralitate şi omul, persoana are loc de muncă şi se simte mult mai bine, mai împlinit în familie şi în societate.

Deci statul per ansamblu câştigă. Va trebui să ai curajul să promovezi o asemenea măsură, pentru că dacă nu o generezi, atunci ce facem? Stăm în continaure cu şomajul. Vestea bună pe care o punem în acest moment că în privinţa numărului de şomeri suntem un pic sub nivelul lunii ianuarie, în februarie. Per cifră statistică, suntem tot la 8,1 dar în 20 februarie aveam 745.690 de şomeri, la sfârşitul lunii ianaurie am vreo 745.480 de şomeri, deci cu vreo 200 de şomeri mai puţini în februarie decât în ianuarie.

Realizator: Şi cu cât ar scădea această rată a şomajului dacă măsura luată astăzi la Guvern ar avea efectele scontate?

Emil Boc: Noi am spus la începutul anului că per global în 2010 vom avea şomeri mai puţini decât în 2009. Deci dorim să coborâm undeva sub 7,8 - 7,9 cât a fost în anul 2009 cifra şomajului, dar repet, la sfârşitul anului. Anticipând că în prima parte a anului va fi o creştere a numărului de şomeri, iar prin măsurile pe care le-am promovat, măsura care a fost cu şomajul tehnic, tot o măsură pentru a menţine locurile de muncă, în sensul că trei luni de zile, oamenii primesc 75 la sută din salariu şi nu intră în şomaj.

Măsura aceasta prin care angajăm persoane care sunt în şomaj tot pentru sprijinirea locurilor de muncă, care repet, este prioritatea numărul unu şi majoră a guvernului în această perioadă de criză. Dăm cei mai mulţi bani din ultimii 10 - 15 ani pentru investiţii ca procent din PIB tocmai ca statul să ia locul întreprinzătorului privat până se iese din criza economică şi să susţină investiţiile masive din infrastructură, din educaţie, din sănătate, din mediu, din agricultură şi aşa mai departe. Deci, măsura aceasta, este parte a unui pachet de măsuri care vizează susţinerea locului de muncă a românului.

Realizator: Aţi cerut în şedinţa de guvern de astăzi ca minsitrul finanţelor să vadă dacă poate fi redus numărul de taxe parafiscale şi dacă da, aveţi în gând anumite domenii sau anumite taxe ?

Emil Boc: Vă amintiţi că anul trecut am redus dacă nu greşesc 17 taxe şi impozite parafiscale. Şi acest proces trebuie să continue pentru că ele este încă în desfşurare şi am cerut ministrului finanţelor ca în luna următoare să vină şi să actualizeze acest proces de reducere a numărului de taxe, impozite şi facilităţi parafiscale sau nu facilităţi, impozite parafiscale care pot fi diminuate ca număr.Aceste diminuări şi reduceri ajută şi cetăţeanul şi firmele, pentru că nu trebuie să mergi pe la şapte-opt ghişee, pe la şapte-opt instituţii să plăteşti la fiecare câte zece lei şi să ai o singură taxă mai mică, şi care să reprezinte, de fapt, toate aceste taxe parafiscale care erau obişnuite să plătească.

Realizator: I-aţi dat un termen?

Emil Boc: Luna martie, finalul lunii martie. Deci, are la dispoziţie o lună de zile. La fel, am solicitat ministrului economiei, avem şi o prioritate stabilită în programul de guvernare, de a acorda facilităţi tinerilor care deschid firme. Să încurajăm spiritul antreprenorial la tineri, pentru cei care pornesc o afacere, n-au resurse financiare, dar au idei foarte multe.

Realizator: Ce pot să însemne astfel de facilităţi?

Emil Boc: De exemplu, modalitatea aceea a incubatoarelor de afaceri, prin care li se pune la dispoziţie un spaţiu, să-şi poată dezvolta o afacere, cu o chirie modică sau fără chirie. Stai acolo un an, doi sau trei ani de zile, până îţi pui în practică afacerea pe care o ai, după care te-ai dezvoltat, mergi mai departe, vine altul; adică de a-i crea locul, pentru că sunt unii care au idei, dar nu au resurse. IBM-ul s-a dezvoltat pornind de la un garaj.

Acolo a început prima idee a unor mari dezvoltări în domeniul tehnologiei avansate. Şi la noi avem foarte mulţi tineri extrem de capabili, dar din nefericire poate nu au resursele financiare aferente. Haideţi să-i ajutăm să-şi întemeieze o firmă, să aibă unde să pornească o afacere, după care au ajuns pe picioarele lor, pleacă şi vin alţii în locul lor. V-am dat un exemplu, dar mai pot fi concepute şi alte modalităţi de sprijinire a tinerilor care au idei de afaceri, dar din nefericire n-au resursele financiare aferente.

Realizator: Am vorbit despre taxe parafiscale. Aş vrea să vă adresez o întrebare pe care ne-a pus-o ascultătorul nostru Doru Ţipluică, din Reşiţa. Vă întreabă dacă vă gândiţi să renunţaţi la impozitul pe venitul minim, odată ce curăţenia, aşa cum aţi descris-o între firmele care nu aveau activitate reală a fost deja făcută, deci dacă aveţi de gând să renunţaţi la acest impozit pe venitul minim, şi dacă da, de când.

Emil Boc: Da, avem în vedere să eliminăm practic actualul impozit minim şi să-l transformăm în impozit forfetar restrâns la anumite domenii de activitate. În luna martie, până la sfârşitul lunii martie, ministrul finanţelor trebuie să vină cu proiectul de act normativ, după ce face toate analizele şi demersurile necesare, dar în acest an el va fi modificat. Acesta este răspunsul clar şi precis la această întrebare.

Realizator: Vă mulţumim în numele ascultătorului nostru.Domnule prim-ministru aţi fost la începutul săptămânii în zone din judeţul Dâmboviţa, zone rurale afectate de inundaţii, de alunecări de teren. Chestiunea reparaţiilor care se vor face acum şi a fondurilor alocate este un subiect. Pe de altă parte, vă întreb dacă satul românesc atât de afectat de diverse probleme îşi găseşte la guvernul pe care îl conduceţi o viziune şi anumite soluţii.

Emil Boc: Deci, în primul rând, am rezolvat punctual situaţia din Dâmboviţa, din comunele Pucheni şi cea învecinată...

Realizator: Malul cu Flori, da.

Emil Boc: ... Malul cu Flori, astfel încât am adoptat un act normativ care permite ca fondul de mediu să finanţeze aceste consolidări ale dealurilor, şi după ce expertiza va fi finalizată se va aloca suma necesară. Îi mulţumesc preşedintelui consiliului judeţean şi prefectului, pentru că ce am stabilit acolo deja s-a respectat, ieri, cu privire la refacerea curentului electric, demersuri noi începute pentru un drum alternativ, asigurarea asistenţei medicale, aprovizionării oamenilor.

Cei 2.500 de oameni izolaţi sunt în siguranţă şi pot să ştie că au sprijinul total al autorităţilor centrale şi locale. Acum în ceea ce priveşte sprijinul satului sunt două paliere: este palierul infrastructurii, şi am spus de multe ori asfalt, bec, canalizare, abc-ul civilizaţiei. Asta facem acum cu fondurile europene, prin care modernizăm satul, pentru finalizarea asfaltării, pentru finalizarea tuturor lucrărilor care vizează electricitatea şi finalizarea lucrărilor de canalizare şi aducerea apei la fiecare gospodărie din mediul rural, pentru a apropia condiţiile cu cele de la oraş, iar pe de altă parte este programul care vizează stabilizarea unor specialişti în mediul rural.

Astăzi, am adoptat proiectul de hotărâre concret, care vizează construcţia a cel puţin zece case în fiecare comună din România, pentru profesori, medici şi poliţişti. Asta ce înseamnă? Că vom construi peste 25.000 de locuinţe în mediul rural, noi, statul, unde jumătate vor fi alocate pentru profesori, jumătate, pentru medici şi poliţişti, în funcţie de nevoi. Locuinţele vor fi cu două camere şi trei camere. Proiect naţional... costul va fi undeva între 30.000 de euro două camere, 35.000 de euro pentru trei camere, suportat de stat.

Primăriile vor pune la dispoziţie terenul, iar noi vom construi de la bugetul statului aceste locuinţe, care vor fi date de către consiliile locale gratuit sau cu o chirie care să acopere numai cheltuielile cu funcţionarea imobilului, şi nimic altceva, astfel încât medicii, profesorii, poliţiştii să aibă o casă unde să se stabilizeze, după modelul casei parohiale a bisericii.

Acesta este un nou element prin care vrem să punem să aducem condiţii egale la ţară cu cele de la oraş, din perspectiva calităţii actului educaţional, a calităţii actului medical. Pentru că un tânăr, sau nu numai tânăr, când ştie că are o locuinţă asigurată, poate să-şi înceapă o viaţă în mediul rural. Se vede că se modernizează şi satul cu toate aceste componente. Copiii vor avea şansa unei educaţii pe măsură şi toţi, cu o sănătate mai bună, tratată de către specialişti, care - repet - au acolo o locuinţă unde să se aşeze.

Realizator: Aţi spus 25.000 de locuinţe... În câte localităţi vor fi construite acestea?

Emil Boc: Sunt în jur de 3.000 de comune. Ne-am aşteptat să fie în jur de 2.500 de comune care ar putea să solicite, pentru că altele deja au. Dar din analizele noastre, cam 25.000 de locuinţe având în vedere o medie de zece pe comună, existând şi posibilitatea să se meargă la 15, acolo unde necesarul o impune. Este posibil ca, uneori, să cadă sub zece, dacă comunitatea locală nu are nevoied e atâtea locuinţe. Am luat o medie de 25.000 de locuinţe şi spun asta pentru că, astăzi, am aprobat forma finală a actului normativ prin hotărâre de guvern. Locuinţele cu două camere vor avea 100 m2, cele cu trei camere, 120 m2.

Realizator: Destul de generos.

Emil Boc: Adică să-i dai un confort omului care se aşează la ţară... este profesor, este cadru medical sau poliţist... să aibă această situaţie cu care să pornească în viaţă şi să putem să dăm oamenilor de acolo, în continuare, specialiştii de care avem nevoie în materiile amintite. Am adoptat şi proiectul de act normativ care dă posibilitate tinerilor care au locuinţe ANL să le cumpere, inclusiv prin programul prima casă. În jur de 22.000 de locuinţe vor putea fi cumpărate de către cei care sunt beneficiari astăzi ai programelor ANL, în sensul că, dacă le au de un an de zile în proprietate, şi nu trei, cât era înainte, închiriate, pardon, nu în proprietate, pot să le cumpere la preţul care să aibă, în primul rând, rolul de a ne asigura construcţia altor locuinţe în loc.

Adică valoarea de înlocuire, valoarea terenului, TVA-ul, cu care bani noi construim alte locuinţe pentru alţi tineri care au nevoie de aceste locuinţe în momentul de faţă. Deci, prin vânzarea acestor 22.000 de locuinţe, pregătim terenul să construim imediat alte 22.000 de locuinţe, pe care să le punem la dispoziţia tinerilor, indiferent de mediul în care lucrează, de data aceasta - mediul ruban sau mediul rural - tot ca o măsură şi de sprijinire a locurilor de muncă, în general de activităţi economice, dar şi de sprijinire a tinerilor în cadrul programului construcţiei de locuinţe.

Realizator: Domnule prim-ministru, aţi deschis, la un moment dat, în cursul acestui interviu, frontul legat de revizuirea Constituţiei. Am promis că vom reveni la acest subiect. Constituirea comisiei de modificare a Constituţiei a fost amânată în Birourile Permanente de la Parlament. Aici este o dispută între PD-L, care susţine revizuirea Constituţiei numai în sensul dat de referendumul din noiembrie anul trecut, şi celelalte partide care doresc o revizuire mai largă a Constituţiei.

Emil Boc: Eu spun un lucru foarte clar şi răspicat: "haideţi, dragi politicieni, să nu ne facem că nu vedem ceea ce este limpede ca şi lacrima: românii vor reducerea numărului de parlamentari şi parlament unicameral, pentru că au votat în acest sens". Şi n-au votat 10% sau 15%, au votat mai mult de jumătate plus unu din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot. Şi n-au votat doar 10% în favoarea, ci 80-90% în favoarea unei asemenea măsuri.

Politicienii care sunt orbi şi nu văd această realitate vor ajunge ca ei să piardă contactul cu oamenii şi vor fi măturaţi de pe scena politică. Deci propunerea noastră este foarte directă, precisă şi simplă. Haideţi, în primul rând, să punem imediat în practică ce au votat românii, după care discutăm şi celelalte aspecte care vizează modificarea sa neconstituţională.

Realizator: Dar dacă se va hotărâ în Birourile Permanente constituirea unei comisii de revizuire a Constituţiei cu atribuţii mai largi care să ia în analiză mai multe chestiuni. Veţi participa?

Emil Boc: Noi vom participa la orice proces care vizează punerea în practică a votului românilor, dar nu vom accepta să-i minţim pe români, să ne facem că nu vedem ce s-a întâmplat, să întoarcem spatele şi să spunem: 'nu ne interesează, ne-aţi dat votul, noi suntem la guvernare sau în Parlament, indiferent unde suntem, nu ne mai interesează 4 ani de zile, de voi mai venim noi prin 2012, 2014, vă mai păcălim şi atuncea şi după care vedem ce o mai fi'.

Nu se poate face politică în maniera aceasta, cel puţin nu cred că aşa trebuie făcută politica. Ai avut un angajament, românii l-au votat, trebuie să-l pui în practică. Şi de aceea sper ca până la urmă toţi politicienii să înţeleagă acest mesaj extrem de important pe care românii l-au dat prin referendum.

Deci, dacă e vremea să ajungem la normalitate hai să o facem şi cu reducerea numărului de parlamentari şi cu eliminarea pensiilor parlamentarilor şi a altor pensii speciale. Lucrurile trebuiesc făcute pentru că sunt sănătoase.

Realizator: Ar dori PD-L schimbarea domnului Geoană de la preşedinţia Senatului? În ce condiţii?

Emil Boc: Nu am avut o asemenea discuţie nici în partid până în momentul de faţă, trebuie văzut exact care este cadrul legal. Nu am abordat o asemenea temă până acum.

Realizator: Domnule prim-ministru revenind la şedinţa de guvern de astăzi. Aţi cerut miniştrilor să nu mai facă declaraţii care să nu fie cuprinse, despre măsuri care nu sunt cuprinse în programul de guvernare?

Emil Boc: V-aş ruga să-mi permiteţi ca măsurile ce ţin de bucătăria internă...

Realizator: Sunt ştiri pe surse, pe toate agenţiile că aţi ameninţat cu remanierea..

Emil Boc: Sursele să fie surse, noi suntem o echipă solidară în guvern, ce avem de discutat ca bucătărie internă este bucătăria internă a noastră, important este că avem miniştri capabili în Guvernul României, iată şi dovada actelor adoptate astăzi, extrem de consistente pentru ce înseamnă susţinerea economiei, a mediului de afaceri, a tinerilor, a celora care consturiesc locuinţe, şi punem accent pe acest aspect. Partea de bucărie internă este specific oricărui guvern şi care nu este destinată publicului.

Realizator: Deci nu confirmaţi, nu infirmaţi.

Emil Boc: Confirm că avem miniştri buni.

Realizator: Domnule prim-ministru puteţi să mai punctaţi o dată. S-a pus vre-o dată problema impozitării pensiilor mici?

Emil Boc: Categoric nu...

Realizator: A diferenţierii alocaţiilor pentru copii?

Emil Boc: Nu a dispariţia alocaţiei. Şi aicea vreau să fac foarte clară precizarea. Alocaţia pentru copii este un drept constituţional.Cuantumul este cel pe care îl stabileşte statul în mod concret. În programul de guvernare avem o prevedere care vizează creşterea alocaţiilor pentru copii în perioada 2010-2013 şi acordarea lor diferenţiată în funcţie de venit.

Cum se va face această alocaţie diferenţiată în funcţie de venit? Vom vedea, vom dezbate public cea mai bună formulă în acest sens. Este şi un proiect la Parlament în acest sens adoptat deja de Senat, a trecut în Camera Deputaţilor, dar nu se pune problema ca alocaţia să dispară, în nici un caz, resping categoric orice afirmaţie de genul 'Guvernul vrea să facă economii la buget pe seama copiilor'.

Exclus acest lucru, nu ne-am propus în nici o formă, nici într-o modalitate să facem economii aici la acest capitol, alocaţiile vor fi plătite în continuare, se plătesc în continuare. Problema de a fi acordată diferenţiat este o dezbatere publică unde probabil acolo unde există familii cu resurse financiare pentru care suma acea de bani nu reprezintă un cuantum foarte mare în bugetul familiei să fie acordat în funcţie de venituri, pentru că trebuie păstrată o sumă care să dea oricărei copil din această ţară, pentru că este un drept la alocaţie, dar de acolo încolo putem discuta diferenţiat dacă pentru unii care au venituri mai mici condiţionat, de prezenţa la şcoală sau de alte lucruri, să putem acorda un sprijin suplimentar, dar în nici într-un caz nu se pune problema tăierii alocaţiilor pentru copii.

După cum vreau să fiu foarte clar şi răspicat şi să spun că nu există nici un fel de problemă în acest moment, în această ţară, cu plata salariilor, pensiilor, alocaţiilor sociale. Avem resursele financiare aferente şi acum şi pentru viitor şi nu se pune în pericol plata acestora după cum nu s-a pus şi nu se pune problema impozitării pensiilor care sunt sub 10 milioane de lei vechi, aşa cum este în momentul de faţă. Să fie clar şi fără echivoc.

Realizator: Domnule prim-ministru vă mulţumim. Vă mai aşteptăm la Radio România Actualităţi.