Interviu cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, la Ierusalim

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, în Israel, cu membrii guvernului şi cu liderul opoziţiei din Knesset, ocazie cu care a făcut apel la calm în contextul evoluţiilor din dosarul israeliano-palestinian.

Audio: Interviu cu ministrul Bogdan Aurescu.

Reporter: La Ierusalim, în plan bilateral, aţi avut mai multe întrevederi. Aţi fost primit de premierul Benjamin Netanyahu. V-aţi întâlnit, de asemenea, cu ministrul de externe, Tzipi Hotovely.

Bogdan Aurescu: Aş spune că a fost o vizită foarte bună, care a avut cel puţin două planuri principale. În primul rând, componenta bilaterală a vizitei, pentru că relaţia dintre România şi Israel este o relaţie foarte bună, o relaţie, aş spune privilegiată din punct de vedere politic. Există contacte foarte bune la toate nivelurile şi în discuţiile pe care le-am avut astăzi a fost apreciată această constanţă a contactelor şi a relaţiei bilaterale care are anul acesta 67 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, dar care are şi proiecte foarte bune. Am discutat astăzi şi am convenit cu primul ministru Netanyahu şi cu doamna Hotovely să pregătim o nouă şedinţă comună a guvernelor celor două ţări, ultima a avut loc în 2014. Prin urmare, este momentul, în prima parte a anului 2016, să avem o nouă şedinţă comună a celor două guverne. Iarăşi, am propus să organizăm, cât mai curând posibil, probabil că tot la începutul anului viitor, prima sesiune a Comisiei mixte economice bilaterale, pentru că avem, într-adevăr, schimburi comerciale destul importante comparabil cu alte state din regiune, peste 530 de milioane de dolari în anul 2014, dar nu este suficient, comparativ cu potenţialul pe care relaţia dintre cele două ţări îl are. Am arătat că economia României este o economie care creşte cu aproximativ 3,4% pentru anul 2015. Prin urmare, există premisele pentru investiţii israeliene în România. Există premise pentru creşterea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi există premisă pentru proiecte comune într-o serie de domenii care sunt de interes comun şi unde ambele ţări o expertiză deosebită. De exemplu, domeniul IT, securitate cibernetică, unde România are specialişti foarte buni şi are deja o serie de realizări. Dacă amintim, de exemplu, faptul că suntem naţiune lider pentru fondul de sprijin pentru securitatea cibernetică a Ucrainei sau Centrul de inovare în domeniul securităţii cibernetice, pe care l-am deschis în luna mai la Bucureşti, până la, nu ştiu, alte astfel de realizări, alte domenii cum ar fi: medicina sau instruirea specialiştilor israelieni în domeniul petrolului şi gazelor. Prin urmare, o serie întreagă de oportunităţi care apar în planul cooperării bilaterale. Cel de-al doilea plan important a fost acela de a discuta situaţia despre securitate din regiune şi perspectivele procesului de pace în Orientul Mijlociu şi trebuie spus că am avut vizite şi întâlniri, nu doar la Ierusalim şi cu membrii cabinetului israelian, dar şi cu responsabilii Autorităţii Palestiniene, cu preşedintele palestinian Abbas, cu primul ministru, cu ministru de externe, la Ramallah, ceea ce a permis conturarea unei imagini clare cu privire la situaţia în care ne aflăm. Momentul este unul foarte complicat, inclusiv datorită acestor violenţe care au izbucnit recent în legătură cu regimul Moscheii Al-Aqsa, respectiv al Muntelui Templului. Şi, din acest punct de vedere, mesajul pe care l-am transmis ambelor părţi a fost acela de necesitate de calmare a tensiunilor. Este important ca situaţia să se detensioneze. Este important ca această situaţie să nu afecteze şi mai mult şansele de relansare a procesului de pace, să nu fie conectată, astfel, cu dosarul procesului de pace această creştere a violenţelor, pentru că acest lucru ar face şi mai greu de reluat negocierile directe dintre părţi pe care toată lumea şi le doreşte. Iarăşi, în egală măsură, cred că este important ca prim pas după ce aceste violenţe se vor potoli, după ce ele vor fi calmate, este important să se lucreze la creşterea încrederii între cele două părţi, pentru că am constat, discutând şi cu o parte şi cu cealaltă, că există un grad destul de mare de neîncredere în ceea ce spune o parte, respectiv în ceea ce spune în cealalată parte. Şi, sigur că, pe baza acestui efort de reconsolidare sau reconstruire a încrederii, se poate vorbi la un moment dat, prin efortul comunităţii internaţionale, prin efortul Uniunii Europene, prin efortul Statelor Unite, la reluarea procesului de pace în Orientul Mijlociu, la reluarea negocierilor directe. Deci, iată, o situaţie complexă, care, într-adevăr, necesită eforturi din partea tuturor actorilor, din partea comunităţii internaţionale, care este complicată şi de alte evoluţii din regiune, cum este dosarul sirian, unde asistăm la o intervenţie armată a Federaţiei Ruse, care prelungeşte momentul în care se poate declanşa procesul de negociere şi procesul de tranziţie politică în Siria. Prin urmare, foarte multe aspecte contextuale care zugrăvesc un tablou extrem de complex până la urmă.

Reporter: Domnule ministru, în context regional, cum vedeţi revenirea Iranului ca factor activ?

Bogdan Aurescu: România a salutat planul cuprinzător de acţiune care a fost încheiat între comunitatea interanţională şi Iran şi cred că este extrem de important ca Iranul să respecte paşii pe care acest plan îi prevede.Trebuie să-şi îndeplinească angajamentele pe care şi le-a asumat şi cred că un rol foarte important în acest proces îl are Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, cea care măsoară, de fapt, gradul de îndeplinire de catre Iran a obligaţiilor asumate prin planul acesta cuprinzător de acţiune. Dacă aceste aspecte şi faze vor fi respectate, dacă aceste obligaţii vor fi îndeplinite, pasul următor, aşa cum este el prevăzut în planul de acţiune, este ridicarea graduală a sancţiunilor pe care comunitata internaţională le-a introdus împotriva Iranului, ceea ce permite Iranului să se implice în soluţionarea unor dosare complicate din regiune. Şi cred că este în interesul Iranului să se manifeste ca un actor responsabil în gestionarea situaţiilor complicate din regiune sau putem să luam ca exemplu mai ales dosarul sirian.