Dumitru Prunariu despre asolizarea pe cometa 67P

Asolizarea sondei spaţiale europeane Philae este similară ca importanţă pentru înţelegerea istoriei sistemului solar cu cea a descifrării scrierii hieroglifice pentru istoria umanităţii.

Evaluarea aparţine cosmonautului român ing. Dumitru Prunariu, preşedintele Asociaţiei Europene a Astronauţilor şi membru de onoare al Academiei Române care, într-un interviu în exclusivitate la RRA, a explicat de ce a fost aleasă o cometă şi nu un asteroid pentru acest stadiu al cercetării istoriei planetei şi a sistemului nostru solar.

Dumitru Prunariu: Atât cometele, cât şi asteroizii se învârt în jurul Soarelui. Asteroizii au o anumită provenienţă, provin în principal din ciocniri de corpuri cereşti. Cometele au altă provenienţă. În principal, au adunat praf cosmic, care s-a condensat într-un nucleu împreună cu apă şi a îngheţat. Ceea ce este important este că această materie care formează cometele datează de la începutul formării sistemului nostru solar.

Deci, dacă analizăm compoziţia materialului dintr-o cometă, analizăm practic un material de 4,5 miliarde de ani nealterat şi putem să tragem concluzii foarte importante despre formarea sistemului solar, despre originea acestuia, despre cum s-a format chiar Pământul nostru. Până în prezent, un asteroid a fost analizat de către un aparat spaţial japonez. A fost misiunea Hyabusa, care a coborât lin pe un asteroid, asteroidul se numeşte Itokawa, a colectat puţin praf de la suprafaţa lui şi, după un alt zbor de câţiva ani înapoi spre Pământ, a aterizat cu această probă, care a fost recuperată şi este analizată de către specialişti.

O cometă zboară altfel, pe alte traiectorii. O cometă are un nucleu şi o coadă foarte lungă, care rezultă din dezintegrarea materiei de la suprafaţa ei sub influenţa radiaţiei solare, prin topirea nucleului de gheată şi formarea unei cozi lungi de chiar milioane de kilometri la un moment dat. Important este să-i analizăm nucleul. Pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o misiune a reuşit să aşeze o sondă făcută de om pe o cometă acum, cu misiunea Rosetta.

Reporter: Ce va mai avea de făcut în continuare sonda Philae? Din informaţiile pe care le-am primit de la Agenţia Spaţială Română, rezultă că ea va continua să rămână pe această cometă până în apropierea Soarelui şi că inclusiv Rosetta va rămâne în apropierea acestei comete.

Dumitru Prunariu: Este adevărat. Cometa are o orbită care se învârte în jurul Soarelui, în anumite momente se apropie mai tare de Soare, în alte momente se îndepărtează de Soare. Cu cât se apropie mai mult, cu atât din masa ei se degajează această coadă, care se lungeşte atunci când este încălzită mai tare de Soare. Această sondă a fost făcută să rămână pe suprafaţa cometei o perioadă nedeterminată de timp. Se aşteaptă ca ea să funcţioneze cel puţin un an de zile.

În acest an de zile, aşteptăm cu mult interes câteva rezultate ştiinţifice din analiza solului ei, are echipamentele necesare pentru a face o analiză primară a solului, şi fotografii panoramice ale suprafeţei cometei. Dacă acest lucru va fi realizat, succesul va fi cu atât mai mare, pe lângă succesul efectiv de a o asoliza. Philae nu se va mai întoarce niciodată pe Pământ, Philae va rămâne acolo pentru totdeauna.

Misiunea Rosetta. Sursa: esa.int.

Reporter: Iar misiunea Rosetta?

Dumitru Prunariu: Nici misiunea Rosetta. Deci Rosetta va rămâne acolo. Important e că va transmite date cât de mult timp va fi posibil, cât o vor ajuta bateriile. O altă problemă, în afară de ancorarea sondei Philae pe suprafaţa cometei, este faptul că bateriile ei solare nu sunt orientate în cea mai favorabilă poziţie pentru a capta cât de mult din radiaţia solară şi a o transforma în energie electrică. Deci a fost planificată să funcţioneze cel puţin un an de zile pe suprafaţa cometei.

Ea va analiza materialul din care este formată cometa la faţa locului, va transmite aceste date de analiză prin unde până la sol, aşa cum înregistrăm fotografiile pe care le trimite de la distanţă, le trimite digital, bineînţeles, aşa vom avea şi rezultatele analizelor ştiinţifice care le vom face la suprafaţa cometei. Interpretarea ştiinţifică a datelor pe care le transmite această sondă, Philae, va dura destul de mult timp. Una este informaţia brută trimisă la sol, alta este interpretarea ştiinţifică, trecerea ei printr-o serie întreagă de analize, grupuri de cercetători care participă direct la analiza acestor date.

Noi vom avea informaţii de îndată ce vor apărea asupra modului în care funcţionează proba spaţială. Vom avea informaţii despre ce se întâmplă cu ea în zilele următoare, dar rezultatul detaliat al investigaţiilor ştiinţifice îl vom avea mult mai încolo.

Audio: interviu cu preşedintele Asociaţiei Europene a Astronauţilor, Dumitru Dorin Prunariu.