Despre oportunitatea aplicării ACTA în România

Discutăm despre tratatul comercial anticontrafacere, pe scurt ACTA, un document care a produs destul de multă vâlvă în multe ţări ale lumii.

Semnat cu o oarecare discreţie în Japonia de către majoritatea statelor UE, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Statele Unite, a stârnit reacţii cel mai adesea de respingere, singurele care par mulţumite fiind marile companii producătoare şi distribuitoare de muzică şi film.

La scurt timp după semnare, o serie de ţări, între care Germania, Lituania, Polonia şi Slovenia, au făcut un pas înapoi şi au anunţat suspendarea tratatului, iar Bulgaria a oprit procesul de ratificare.

Pentru a afla mai multe amănunte despre acest controversat document şi ce implicaţii ar putea avea aplicarea lui în România, ţară care a semnat tratatul, l-am invitat la "Interviul serii" pe domnul Răzvan Câşmoiu, director în cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

"România este cu legislaţia armonizată cu directivele europene; în ansamblu, legislaţia europeană este un pic mai complexă şi mai completă decât prevederile tratatului anticontrafacere. Deci pot spune că inclusiv legislaţia naţională este mai bine structurată şi mai completă din acest punct de vedere decât prevederile ACTA", a spus Răzvan Câşmoiu.

Audio: Emisiunea Interviul Serii. Invitat Răzvan Câşmoiu, director în cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.