Raport al Comisiei Europene privind tendințele fiscale din 2013
Comisia Europeană va prezenta luni ediția din 2013 a raportului său privind tendințele fiscale, pe fondul scăderii îngrijorătoare a încrederii în Uniunea Europeană pe continent.
Articol de Arina Petrovici, 29 Aprilie 2013, 11:15
Raportul privind tendințele fiscale din 2013, care va fi prezentat de Executivul de la Bruxelles, trece în revistă sistemele fiscale ale statelor membre, cu date amănunţite privind structurile și cotele de impozitare ale acestora.
Documentul include o serie de indicatori fiscali care permit compararea sistemelor și politicilor fiscale ale celor 27.
Sunt defalcate veniturile fiscale provenite din consum, mână de lucru sau capital.
Totodată, raportul conține date referitoare la impozitarea energiei și la cotele maxime de impozitare a veniturilor obținute de persoanele fizice și a profiturilor firmelor.
AUDIO: Raport al Comisiei Europene privind tendinţele fiscale.
Capitolele consacrate diferitelor țări oferă o imagine de ansamblu asupra fiecăruia dintre cele 27 de state membre, a tendințelor înregistrate de acestea în materie de venituri și a evoluției recente a politicilor lor fiscale.
Datele publicate în raportul privind tendințele impozitării vor fi utilizate la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, care urmează a fi publicate de către Comisie la sfârșitul lunii mai.
Documentul vizând tendinţele fiscale este prezentat de Comisia Europeană în contextul crizei pe care o traversează continentul şi în care, atât debitorii din sud, cât şi creditorii din nord se simt victime.
Statistici euroscepticism
Un Eurobarometru publicat pe site-ul Consiliului European pentru Relaţii Externe arată că încrederea în proiectul european a scăzut chiar mai repede decât ratele de creştere.
De la începutul crizei, în 2007 şi până la sfârşitul anului trecut, încrederea în Uniunea Europeană a scăzut dramatic.
În 2007, părea că Regatul Unit, care a marcat minus 13 de puncte în încredere, este disidentul eurosceptic.
Acum, în mod surprinzător, cele mai mari patru ţări din zona euro – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Polonia – au niveluri chiar mai scăzute de încredere în instituţiile europene decât avea Marea Britanie în 2007.
Cu comprimarea fiscală şi cu insistenţele Băncii Centrale Europene pentru ample reforme interne, eurocraţii au trecut de multe ori linia suveranităţii naţionale, extinzându-şi drumul dincolo de standardele de siguranţă alimentară, până la a exercita un control asupra pensiilor, taxelor, salariior, pieţei forţei de muncă şi a locurilor de muncă publice – conchid autorii articolului publicat de Consiliul European pentru Relaţii Externe.
