Legislaţia protejării datelor personale, reexaminată

Parlamentul European reexaminează legislaţia comunitară în domeniul protejării datelor personale, iar marţi şi miercuri organizează un seminar în care jurnaliştii vor afla detalii despre acest subiect.

Legislaţia actuală a Uniunii Europene în domeniul protecţiei datelor personale datează din 1995 şi are nevoie să fie actualizată pentru a ţine pasul cu evoluţiile tehnologice, mai ales că o majoritate covârşitoare a populaţiei are internet, telefoane inteligente şi foloseşte reţelele de socializare, toate cu acces la date personale.

Mai mult chiar, 75% dintre europeni consideră că ar trebui să poată şterge informaţiile personale stocate pe o pagina de internet oricând doresc acest lucru şi sunt de părere că publicarea acestui gen de date reprezintă un aspect din ce în ce mai important al vieţii moderne, relevă datele celui mai recent studiu al Biroului European de statistică.

Audio: Parlamentul European reexaminează legislaţia comunitară în domeniul protejării datelor personale.

Reforma legislaţiei, lansată de Comisia Europeană, prevede reguli comune pentru toate statele membre şi include dreptul de a fi uitat – care permite cetăţeniilor să-şi ştergă oricând datele personale – dar şi amendarea companiilor pentru pierderea sau divulgarea datelor oferite de clienţi.

Scopul noului pachet de legi urmăreşte aplicarea dreptului fundamental la viaţă privată la evoluţiile tehnologiei.

Comisia Europeană propune ca fiecare cetăţean să poata solicita în orice moment ştergerea datelor personale, dar şi solicitarea explicită a acordului pentru folosirea acestora de către companii, cu dreptul de anulare a înţelegerii în orice moment.

Atât companiile, cât şi autorităţile publice, ar trebui să explice clar politicile lor de protecţie a datelor şi să aibă un responsabil în domeniu, în cazul în care au peste 250 de angajaţi, prevede propunerea Comisiei Europene.

În acelaşi pachet legislativ este prevăzută şi propunerea de penalizare a companiilor care încalcă aceste regului.

Sancţiunile ajung până la un milion de euro sau 2% din venitul anual al acestora.

O dată finalizată lista de propuneri, Comisia pentru libertăţi civile, care are responsabilităţi în domeniu, va vota rapoartele la sfârşitul lunii viitoate, iar după aceea eurodeputaţii vor începe negocierile cu reprezentanţii Consiliului.

Se doreşte însă ca noua legislaţie să fie adoptată înaintea alegerilor europene din primăvara anului viitor.