Decizie a CEJ privind substanţele psihoactive dăunătoare
Amestecurile de ierburi folosite ca o alternativă la canabis nu pot fi considerate produse medicinale, potrivit unei decizii a Curţii Europene de Justiţie.
Articol de Victor Gheorghe, 25 August 2014, 11:03
Substanţele legale care creează stări euforice similare efectului pe care îl au drogurile interzise reprezintă de mult timp un motiv de îngrijorare în Uniunea Europeană.
Potrivit unei decizii a Curţii Europene de Justiţie, în afară de inducerea unei stări de intoxicare, care poate varia de la stări de excitaţie intensă la halucinaţii, substanţele pot provoca greaţă, vărsături, palpitaţii, dezorientare şi chiar stop cardiac.
Amestecurile în cauză nu sunt consumate în scop terapeutic, ci în scopuri pur recreaţionale şi pot afecta sănătatea, se arată în declaraţia instanţei.
Audio: Decizie a CEJ privind substanţele psihoactive dăunătoare.
Ţinând seama pe de o parte de obiectivul dreptului Uniunii Europene care constă în a asigura un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi pe de altă parte de contextul în care se înscrie noţiunea de medicament, curtea concluzionează că această noţiune nu include substanţele care au ca efect o simplă modificare a funcţiilor fiziologice, fără a fi apte să determine efecte benefice, directe sau indirecte, asupra sănătăţii umane.
Potrivit datelor unui recent eurobarometru, consumul mediu de droguri legale în rândul tinerilor de 15-24 de ani a crescut de la 5% în 2011 la 8% în 2014.
Traficanţii au fost mereu cu un pas înaintea autorităţilor. În ultimii ani, în Uniunea Europeană a fost detectată în medie o substanţă psihoactivă nouă în fiecare săptămână şi se aşteaptă ca numărul acestora să crească.
De aceea, parlamentul a votat reguli noi care permit retragerea rapidă de pe piaţa Uniunii Europene a substanţelor psihoactive dăunătoare.
În aprilie acest an, deputaţii europeni au decis sancţiuni mai severe pentru încălcarea interzicerii substanţelor cu risc grav, pedeapsa cu închisoarea ajungând până la zece ani.
Drogurile legale reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă în Europa, tinerii fiind cei mai expuşi.
Cu o piaţă internă fără frontiere, avem nevoie de norme comune la nivelul Uniunii Europene pentru a soluţiona această problemă, a declarat vicepreşedinte Comisiei Europene, Viviane Reding.
