Comisarul european de Justiție despre "dreptul de a fi uitat"

Noul Comisar european pentru Justiţie, luxemburgheza Martine Reicherts, afirmă că reforma protejării datelor cu caracter personal, în statele membre, se referă la aşa-numitul “drept de a fi uitat” pe internet şi că trebuie să privim dincolo de diverse dezbateri care distorsonează adevărul.

Într-un discurs susţinut în oraşul francez Lyon, Martine Reicherts, recent numită Comisar european pentru Justiţie, a subliniat că decizia Curţii Europene de Justiţie, legată de dreptul cetăţenilor de a solicita ştergerea unor informaţii personale din mediul online nu afectează în niciun fel libertatea de exprimare şi nici nu conduce la cenzură, aşa cum – pe nedrept – a fost recent criticată.

Ca urmare a aplicării deciziei instanţei europene, luna aceasta, unele publicaţii au anunţat că multe informaţii au dispărut din morotul de căutare Google.

Audio: Dreptul de a fi uitat "nu afectează libertatea de exprimare".

Martine Reicherts a insistat că atât Google, cât şi alte companii afectate ar trebui să ţină seama de faptul că manipularea de date personale le adduce beneficii economice uriaşe, dar că ar trebui să fie, totodată, conştiente de enorma responsabilitate pe care o au faţă de cetăţeni.

Trebuie spus şi faptul că decizia Curţii Europene de Justiţie vine în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, au loc negocieri, de doi ani şi jumătate, asupra reformei regulilor de protecţie a datelor personale.

Noul comisar a amintit că predecesoarea sa, Viviane Reding, a luptat mult pentru ca această reformă să avanseze şi a precizat că este la fel de hotărâtă să continue acest efort.

Ce spune, de fapt, Curtea, despre “dreptul de a fi uitat”? Spune, potrivit doamnei Reicherts, că oamenii au dreptul să solicite companiilor care operează motoarele de căutare să elimine link-urile care conţin informaţii personale despre ei, în anumite condiţii.

Acest lucru se poate întâmpla atunci când datele sunt incorecte, inadecvate, irelevante, expirate sau în exces, în raport cu obiectivele procesării.

Curtea a precizat explicit că “dreptul de a fi uitat” nu este unul absolut, ci întotdeauna va trebui pus în balanţă cu alte drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare şi libertatea presei, dar care – a subliniat comisarul european – nu sunt nici ele drepturi absolute.

Nu în ultimul rând, Martine Reicherts a îndemnat statele membre să nu renunţe la obiectivul acestei importante reforme, să fie ambiţioase şi să ajute Europa să obţină reglementările de care are atâta nevoie.

#ECJ has not turned #righttobeforgotten into a super right. Ruling calls for fair balance with #freedomofexpression + http://t.co/LuUYTwOYCo

— Martine Reicherts (@ReichertsEU) August 18, 2014