Ziua Libertății Presei: “Jurnalismul este o meserie de mare risc”
Serviciul de noapte cu Maria Țoghină a aniversat Ziua Libertății Presei.
 
			Articol de Luminiţa Voinea, 03 Mai 2022, 17:20
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite declara ziua de 3 mai Ziua Mondială a Libertății Presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare.
Anual, în data de 3 mai, organizația ‘Reporteri fără frontiere’ prezintă situația libertății presei din 180 de țări.
De-a lungul timpului, Norvegia este țara care s-a situat cel mai des pe primul loc în lume la respectarea libertății presei, în timp ce anul trecut România a ocupat poziția 48.
În zilele noastre, jurnalismul se dovedește a fi o meserie de mare risc, iar libertatea de exprimare este din ce în ce mai amenințată, potrivit unor rapoarte de specialitate.
România are multe de făcut pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor presei
Presa este atât de liberă pe cât îşi permite şi îşi doreşte să fie, iar jurnalistul, oriunde s-ar afla, îşi asumă de la început toate riscurile.
Eşti jurnalist atât timp cât eşti liber, cât nu te laşi supus presiunilor de orice fel, spune decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, într-un mesaj de Ziua Libertății Presei, adresat în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
  “Jurnalismul este o meserie de mare risc. Înseamnă dedicare pentru adevăr cu orice risc, înseamnă pasiune pe care să o ai pentru dreptate şi da, e adevărat, presa şi jurnaliştii trec prin toate aceste riscuri şi de aici şi toate rapoartele care ne arată că este din ce în ce mai ameninţată libertatea de exprimare. Jurnaliştilor li se pune pumnul în gură, sunt ameninţaţi, sunt şantajaţi. Atunci când nu mai au ce să le facă, se folosesc de viaţa lor privată. Chiar dacă prin comparaţie cu Rusia sau cu Ungaria, România stă mult mai bine, chiar şi România mai are foarte mult de făcut în sensul protejării drepturilor şi libertăţilor presei şi în general ale cetăţenilor, pentru că jurnaliştii sunt în primul rând cetăţeni”.
Presiunile asupra jurnaliștilor sunt de toate felurile, de la cele politice sau economice, până riscul major al pierderii vieții în situații de criză sau de război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, unde mai mulți jurnaliști și-au pierdut viața în ultimele două luni.
“Vedeți cazul Rusiei, unii jurnaliști își asumă toate riscurile și își pierd viața, alții sunt închiși, sunt torturați, iar alții, după cum spun cifrele pe care le avem acum, fug din țara lor natală pentru a-și practica meseria în altă parte. Sunt 150 de jurnaliști care au plecat numai în ultimele săptămâni din Rusia, tocmai în contextul acesta în care au dorit să-și practice meseria. Astăzi , în Rusia, doar dacă folosești termenul de război și nu de operațiune militară specială poți să riști 15 ani de închisoare, potrivit legilor votate după 4 martie de către Duma de Stat, deci jurnalismul este o meserie de mare risc din punctul meu de vedere”, a adăugat Momoc.
Pe de altă parte, jurnalista Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est – SEEMO atrage atenția asupra condițiilor precare de salarizare a jurnaliștilor din România, situație care echivalează cu o îngrădire a exercitării acestei profesii.
“Și noi aici, în România, deși suntem în Uniunea Europeană, ne confruntăm cu tot felul de probleme. Avem jurnaliști amenințați și jurnaliști care au fost victime ale unor acte de violență într -un fel sau altul, tocmai pentru că și-au făcut meseria , avem jurnaliști hărțuiți și jurnaliști care sunt în imposibilitatea de a-și practica meseria așa cum au învățat la școală pentru simplul fapt că sunt ținuți în niște condiții precare de salarizare de către patronii lor ceea ce, din punctul meu de vedere, echivalează cu o îngrădire a exercitării acestei profesii. Ei bine, se întâmplă foarte des aceste lucruri în presa privată, este o cale de presiune economică”.
Ziua Libertății Presei în Ucraina
În Ucraina, încercată greu de războiul care durează deja de peste două luni, toată mass -media a fost unificată într -o singură voce comună, povestește unul dintre corespondenții de război ai Radio România Actualități, Ilie Pintea, prezent în studioul Serviciului de noapte cu Maria Țoghină.
“Există  deja   niște  manifestări  pregătite  la  Centrul  Media  de  la  Liov  și  la  cel  de  la  Kiev și  am  văzut  câteva  mesaje  emoționante  ale  corespondenților  de  presă  străini  consemnate  de  colegii  jurnaliști și  absolut  toți    susțineau,  evident,   poporul  ucrainean  și  încercau  să  explice  de  ce  sunt  ei  acolo:  pentru  a  relata  întregii  lumi  despre  ce  se  întâmplă  în Ucraina. Trebuie   să  ne  gândim  la  contextul  
  în  care    celebrăm  această  zi  a  presei.  În  Ucraina,  vorbim  despre  un  un  context  absolut  unic  și  special  în  care  absolut  toată    mass  media  fost    unificată  într - o  singură  voce  comună, lucru  care  e  și  bun  și  rău.  Asta  nu  a  făcut  decât  să  centralizeze  mesajul  guvernului, hai  să  zicem  propaganda  guvernului într- o  singură  într - o  singură  voce.   Pe  de  altă  parte,  sunt probleme  pe  care  ziariștii  le  depășesc  cu  greu. Îmi  spunea  prietenul  meu  Vasile  Bâcu  de  la  Cernăuți,  care  editează  de  mai  bine  de  30 de  ani  Gazeta  de  Herța,  că  tipografia  la  care  tipărește    acest  săptămânal  nu  mai  are  tipografi, pentru că bărbații au fost încorporați. Să  fii  jurnalist  într -o  astfel  de  țară  este  un  lucru  extrem  de  dificil  și  de  diferit  de  practica  profesională  de  zi  cu  zi  și, cu  atât  mai  mult,  cred  că  atenția  opiniei  publice  trebuie să  fie  îndreptată  azi spre  colegii  noștri  jurnaliști  din  Ucraina  care  au  de  traversat,  la  fel  ca  noi  toți,  o  perioadă  extrem  de dificilă“.  
Jurnalismul cetățenesc versus jurnalismul clasic
Explozia tehnologiei si a rețelelor sociale face ca din ce în ce mai mulți oameni să prefere informația luată de pe internet, dar aici este un mare pericol.
Nu tot ce apare ca informație în “news feed” este o știre, iar jurnalismul amator, făcut pe rețelele sociale de oricine are un telefon inteligent, induce foarte multă lume în eroare.
“Sunt tot felul de știri personale sau personalizate și le confundăm sau le percepem ca fiind conținut chiar de tip jurnalistic. Acest tip de confuzie, evident, că face foarte mult rău jurnalismului de calitate, peste asta vine tot ceea ce înseamnă informații prin algoritmi. Dacă adăugăm trolii sau dezinformarea intenționată, deja ajungem într -o discuție și mai complicată. Se promovează jurnalismul cetățenesc, de fapt sunt amatori sunt oameni obișnuiți care, având acces la net, la telefon mobil, sau la social media, pot induce publicul în eroare că ar face jurnalism“, subliniază Antonio Momoc.
Rolul Radioului Public în peisajul media
Când vorbim despre libertatea presei și sursele credibile de informare, serviciile publice ar trebui să aibă un statut aparte, pentru că vorbim despre o presă de calitate, profesionistă.
Iar rolul Radioului Public este unul esențial, în contextul actual, spune jurnalista Marina Constantinoiu:
“Ați rămas o școală de presă. Și vă mulțumim pentru asta și noi, ca jurnaliști, și studenții noștri sper să înțeleagă care este rolul Radioul Public în peisajul media din România, cât de importantă este această instituție media și cât de mult faceți voi acolo, întreaga echipă a Radioului Public, pentru toți ascultătorii“.
Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, vorbește despre susținerea puternică de care bucură presa publică din partea comunității, în Statele Unite ale Americii.
“În SUA, presa de serviciu public poate nu e una care să facă rating, pentru că nimeni nu se uită la chestiunea aceasta când vorbim despre presa de serviciu public, ea nu funcționează în ecuații de piață: rating/profit. Presa de serviciu public din SUA, dincolo de faptul că e sprijinită financiar de statul sau de guvernul federal, beneficiază de un mix de forme de susținere financiară a acestui tip de presă. Unele dintre cele mai importante sunt donația și sprijinul prin abonament voluntar pe care ascultătorii de radio sau tv publice sunt dispuși să-l plătească. Publicul, realmente, susține acest tip de presă, oamenii sunt dispuși să plătească lunar sume mici sau un abonament anual. Nu există o sumă fixă. Comunitatea este dispusă de plătească pentru un serviciu public de media pentru că informația este neutră și utilă“.
Gânduri pentru ascultătorii Serviciului de noapte
Ilie Pintea, unul dintre corespondenții Radio România Actualități în Ucraina: Suntem atât de liberi cât ne dăm voie să fim și cred că abia acum înțelegem privilegiile acestei libertăți, când vedem cu ce se confruntă colegi de- ai noștri de peste gard, ca să zicem așa. Vorbeam înainte despre presa din Ucraina, una peste alta, este un privilegiu să fiu jurnalist la Radio România Actualități , să pot să fiu acolo unde se întâmplă istoria, să pot să fiu vocea celor care nu se pot face auziți și ochii celor de acasă, care vor să vadă ce se întâmplă acolo. Le mulțumesc tuturor celor care ne ascultă și ne privesc și sper să o facă și în continuare pentru că vom fi întotdeauna acolo unde se întâmplă istoria.
Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est –SEEMO, mesaj pentru colegii din presă: Este un îndemn să reziste! E păcat să renunțăm. Noi cred că avem cea mai frumoasă meserie posibilă, avem toate necazurile și toate bucuriile lumii pe umeri și cred că asta ne face un pic deosebiți și este păcat să pierdem darul ăsta. Cred că fiecare dintre noi, dacă am ajuns în profesia asta, trebuie să să ne facem meseria așa ca la carte, după reguli și nu după ureche.
Video:  Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/3 mai 2022
Emisiunea poate fi urmărită și în link-ul de mai jos:












