Suntem diferiți, iar neurofeedback-ul pornește de la acest adevăr

Numărul românilor care se confruntă cu probleme neurologice este în creștere, mai ales în ultimii ani.

Invitați în ediția de joi a Serviciului de noapte Lidia Truică, terapeut neurofeedback, și medicul neurochirurg Dan Benția au vorbit despre beneficiile neurofeedback-ului.

Neurofeedback-ul este o terapie strict personalizată care pleacă de la realitatea că suntem foarte diferiți și un protocol pe care îl aplici unei persone nu funcționează neapărat la fel de bine și la o altă persoană, a precizat Lidia Truică în dialogul cu Maria Țoghină.

“Ca tehnică de lucru, terapia se bazează pe tehnica EEG. Adică, sunt plasați electrozi pe scalp. Rolul acestora este de a culege informații despre activitatea electrică a creierului. Mai departe, acestea sunt transpuse într-un grafic EEG pe computerul terapeutului. Semnalul este prelucrat, iar către feedback-ul (filmulețul) la care se uită subiectul sunt transmiși stimuli luminoși și auditivi. De asemenea, subiectul este recompensat prin stimuli tactili.” Lidia Truică

Fiind vorba despre un nou proces de învățare, specialiștii recomanda să se facă 2-3 ședințe pe săptămână fiind necesare pentru stabilizare minimum 20 de ședinte. “Creierul învață să funcționeze diferit și ca, orice proces de învățare este nevoie de repetare, iar după ce învățăm este nevoie să și consolidăm ce am învățat. Este o “sculptare” a creierului cu ajutorul computerului, care se bazează pe neuroplasticitate.”

Specialista în neurofeedback a sublinat însă că “terapeutul nu intervine cu nimic asupra creierului persoanei cu care lucrează. Practic, în timpul terapiei neurofeedback, creierul se autoreglează!”

O șansă pentru copiii diagnosticați cu ADHD, ADD și autism

De această terapie pot beneficia toate persoanele cu o activitate psihică intensă, inclusiv adolescenții sau sportivii care doresc să își îmbunătățească performanțele, spune Lidia Truică.

“În aceeași măsură, neurofeedback-ul se adresează și celor cu depresie, anxietate, ADHD și ADD, autism, dependente, abuz de substante, durere cronică, traume si tulburări de stres post-traumatic, migrene, dureri de cap, stres, fibromialgie, insomnii, tulburări de alimentație, tinnitus, tulburări de alimentație, simptome premenstruale. Neurofeedback-ul se poate dovedi deosebit de util în stadiile incipiente după accident vascular cerebral, când nu sunt posibile sau recomandate intervenții fizice extenuante. În plus, antrenamentul cu neurofeedback în stadiul cronic al accidentului vascular cerebral, în care recuperarea spontană s-a oprit, poate declanșa reorganizarea funcțională în alte părți cerebrale, ceea ce poate duce la o recuperare comportamentală, care altfel nu ar avea loc. De asemenea, în cazul diabetului, o dietă strictă și mișcare, combinate cu neurofeedback, pot conduce la o scădere a glicemiei. Are o aplicabilitate foarte largă, nu exclude alte terapii și se adresează tuturor categoriilor de vârstă, de la copii, la seniori”.

Regula de aur pentru menținerea sănătății

La rândul său, neurochirurgul Dan Benția a subliniat că în prezent medicii lucrează în echipe multidisciplinare pentru a asigura accesul bolnavilor la cele mai bune metode de tratament.

El a reamintit pentru ascultătorii Radio România regula celor trei 8 pentru menținerea sănătății: “8 ore de somn, 8 ore de relaxare, 8 ore de activitate. Nu uitați exercițiile fizice, dar nu în exces. Atenție la stres, care induce scăderea imunității, inclusiv asupra vegherii celulelor tumorale”.

Nu am învins pandemia de COVID19, chiar dacă am revenit la normalitate

Neurochirugul Dan Benția a atras atenția și asupra faptului că deși ne bucurăm cu toții de un moment de respiro, lupta cu COVID19 încă nu s-a terminat.

“Avem norocul ca varianta OMICRON să fie una ușoară, fără a crea probleme grave de sănătate pentru cei care intră în contact cu virusul. Însă nimeni nu poate spune cum va evolua în viitor acest virus și de aceea vreau să le spun tuturor că trebuie să fie în continuare atenți și să respecte măsurile de protecție, mai ales dacă sunt în categorii vulnerabile”.

Neurochirurgul Dan Benția nu este de acord cu cei care afirmă că virusul SARS COV2 este similar unui virus gripal. El atrage atenția că modificările pe care acest virus le produce în organism sunt mult mai grave comparativ cu cele produse de virusul gripal: “Pierderea mirosului înseamnă o afectare neuronală în creier și acesta este doar cel mai simplu și des întâlnit exemplu.”

Urmariti aici emisiunea:

Facebook: https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/636672307814339

Lidia Truică este terapeut neurofeedback, are un master în neurobiologie, titlu obținut la Universitatea București, a studiat neuroștiințe la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. A efectuat stagii de pregătire practică atât în cadrul Laboratorului de Explorări Funcționale de la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”, cât și în străinătate. În prezent, studiază Psihologie.

Medic neurochirurg, specializat în microchirurgie minim invazivă, cu 20 de ani de experiență in România, Franța și Belgia în afecțiunile creierului și ale coloanei vertebrale, Dan Benția este absolvent al Facultății de medicină militară. Născut într-o familie de medici, acesta mărturisește pe blogul său că niciodată nu și-a dorit să fie altceva și nici nu a regretat faptul ca a ales să devină neurochirurg. Modelul care l-a marcat în copilărie și l-a inspirat în alegerea profesiei este mama sa, medicul Lucia Benția.