Soluții inteligente de conectare a presei tipărite la cea on-line

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la căderea regimului comunist, iar una dintre cele mai importante libertăți pentru care atunci s-a ieșit în stradă a fost libertatea de exprimare.

Vremurile s-au schimbat, odată cu ele și oamenii, iar modul în care ne luăm informația este total diferit, mai ales de când a apărut internetul.

Oamenii au fugit rapid către internet, citesc acum presa on-line, își selectează informația care îi interesează, dar sunt supuși unor capcane greu de controlat: manipularea și fake-news-ul sau știrile false.

Tranziția de la presa tipărită la on-line

În primii ani după Revoluția din 1989, oamenii își luau informația din presa scrisă, astfel că interesul pentru presa tipărită era unul foarte ridicat.

În 1992, cunoscuta publicație “România liberă” atingea un record al exemplarelor tipărite, ajungând la un tiraj de doua milioane de exemplare.

Jurnalistul și managerul de presă Răzvan Cornețeanu își amintește vremurile de atunci , în care se formau cozi la oficiile de difuzare a presei, pentru că oamenii erau avizi după informația tipărită.

De atunci, lucrurile s-au schimbat total, odată cu apariția internetului.

Răzvan Cornețeanu, cel care are o experiență îndelungată atât ca jurnalist cât și ca manager de presă în grupurile Ringier și Adevărul Holding, a explicat că presa are mult de suferit din punct de vedere al calității, iar oamenii au fugit pe internet și pentru că produsele de presă nu mai ofereau informație de calitate.

Toate acestea, dublate de mirajul internetului, sunt motive care au dus la o decădere a presei.

“Semnale privind decăderea presei au existat dintotdeauna, dar au fost ascunse de trenduri. Exista o masă foarte mare și lacomă de informații, de oameni care cumpărau presă din inerție, cu toate că acea calitate a produselor de presă nu era în regulă. Frustrarea s-a acumulat, iar internetul a oferit un debușeu celor care, la momentul respectiv, nu aveau unde să fugă. În momentul în care a devenit o opțiune valabilă, oamenii s-au refugiat în zona de internet, folosind o logică simplă: de ce să plătesc, când pot citi gratis“, a spus Răzvan Cornețeanu, la emisiunea “Serviciul de noapte“ cu Maria Țoghină.

Această problemă a degradării presei pleacă și de la clasa politică. În opinia lui Cornețeanu, există o paralelă între degradarea constantă a calității vieții politice și degradarea presei.

Jurnalistul a declarat că este un mare consumator de posturi publice de radio și televiziune, menționând în context că este nevoie de emisiuni interactive, așa cum este Serviciul de noapte, pe probleme de interes pentru ascultători.

“Excelentă idee și format de emisiune, eu sunt un ascultător de ‘national public radio’ sau versiunea audio a lui New York Times. Si oamenii mari au nevoie de poveste de noapte bună, de o emisiune apropiată de ce vrea omul să asculte la aceste ore târzii, fie că e în mașină, fie că este acasă“, a spus Cornețeanu.

Există soluții inteligente de a conecta presa tipărită la cea on-line

Jurnalistul Răzvan Cornețeanu a vorbit despre soluțiile identificate deja de presa străină, prin care se poate conecta presa tipărită la cea on-line.

Dacă în urmă cu trei patru ani, cea mai mare parte a informațiilor din New York Times sau Washington Post puteau fi citite gratis pe internet, acum lucrurile s-au așezat, odată cu apariția abonamentelor plătite.

În plus, s-au găsit soluții inteligente prin care edițiile tipărite de presă fac trimitere către informații care se pot găsi numai în varianta on-line.

Astfel, ambele zone sunt promovate și se susțin între ele.

“Astăzi, din perspectiva românului care admiră jurnalismul de calitate în formă pură, înțeleg să-i susțin și să-i încurajez pe cei care fac jurnalism de calitate în afara țării. Mă refer la abonamentele pe care le plătesc în fiecare săptămână la New York Times și Washington Post. Ei au gasit soluții complexe, complicate, deștepte , dar există aceste soluții, de a lega printul de on-line, solutii deștepte care împing ambele zone: ediții tipărite ce fac trimitere către anumite povești ce se găsesc numai în on-line. Azi e o plăcere imensă pentru cineva care admiră profesionalismul în media să observi ce fac cei de la New York Times, Washington Post și CNN. Unul dintre factorii care îi fac pe aceștia să fie atat de buni este frica de a fi taxați“, a spus Cornețeanu.

Manipularea și știrile false, capcanele din on-line

Manipularea și dezinformarea, mai ales în mediul on-line, nu sunt concepte noi, ci doar unele șlefuite.

În cazul presei, ele se perfecționează, astfel că devine din ce în ce mai greu să te protejezi de fake-news.

“În cazul presei, instrumentele de a purta războiul se rafinează. Apar arme noi, iar una dntre armele care își face simțită prezența din ce mai mult este atacul cibernetic, inclusiv atacurile cu minciuni. E vorba de minciuni sub formă de muniție și așa se naște fake-newsul“, susține Cornețeanu.

Pe măsură ce accesul la internet devine global, bombardamentul cu știri false este tot mai agresiv.

“Când accesul la internet devine global, vine și reversul, adică posibilitatea de a fi atacat prin conexiunea pe care o ai: fie îți distruge computerul, fie îl virusează, fie te spionează. Una dintre cele mai devastatoare metode s-a dovedit a fi bombardamentul cu minciuni. Devine din ce în ce mai greu să te protejezi de fake news, din ce în ce mai complicat să identifici care sunt știrile adevărate și cele false. Cum ne protejăm? Le pot sugera ascultătorilor, cititorilor, anumite filtre de bun simț: să ia în calcul cine este cel care dă stirea respectivă. Cine face un compromis de presă, mâine ar putea răspândi știri false intenționat”, a conchis jurnalistul.

Răzvan Cornețeanu a activat mulți ani la trusturile Ringier și Adevărul Holding, ca jurnalist și manager de presă, iar după 2010 s-a ocupat de investițiile în zona de internet, în proiectele HotNews și Reporter Virtual.

Video: Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 25/26 februarie 2019