SCENARIU Fiecare școală ar putea decide cum începe cursurile
Potrivit unui scenariu aflat în discuție, decizia de desfășurare a noului an școlar ar putea fi lăsată la latitudinea fiecărei școli.
Articol de Luminiţa Voinea, 21 Iulie 2020, 15:26
Educația este unul dintre domeniile strategice ale unei națiuni.
În vremea pandemiei de COVID-19, autoritățile, cadrele didactice, împreună cu reprezentanții elevilor și ai părinților încearcă să identifice cele mai bune soluții pentru a se asigura continuarea procesului educațional în cele mai bune condiții.
Întreg sistemul de învățământ a fost pus în fața unei situații neprevăzute: școala on-line, care a fost un adevărat test de adaptare, atenție și răbdare atât pentru elevi, cât și pentru profesori și părinți.
Cea mai dificilă a fost tranziția de la un proces educațional care se desfășura clasic, aproape exclusiv off-line la unul on-line, cu toate provocările tehnologiilor digitale și fără o minimă pregătire prealabilă, spun reprezentanții elevilor.
Iar inechitățile dintre elevi s-au simțit profund, în condițiile în care, potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, aproximativ 900.000 de elevi nu au avut acces la tehnologia conectată la internet.
“Am fost nevoiți să mergem înainte în sfera digitalizării, dar am fost martorii unor inechități profunde. Cel mai dificil a fost tranziția de la un proces de învățare care se desfășura aproape exclusiv off-line la un proces care să se desfășoare on-line. A fost dificil. Unii dintre profesori nu au fost neapărat pregătiți, au fost câteva săptămâni distructive. Această stare de incertitudine m-a dat cel mai tare peste cap pe mine, personal, ca elev”, a afirmat Rareş Voicu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Și părinții au resimțit din plin șocul, care a arătat că nu suntem pregătiți pentru o astfel de situație, afirmă Eugen Ilea, preşedinte al Federaţiei Părinţilor din Capitală.
“Pentru părinți a fost foarte greu. A fost perioada în care s-a stat acasă, nu știam și nu aveam nicio idee despre ce va urma, pentru că, în prima lună a stării de urgență, comunicarea cu Ministerul Educației a fost greoaie și informațiile către noi, părinții, au fost succinte. A fost o situație destul de grea. Faptul că am trecut prin această pandemie ne-a arătat nouă, părinților, că nu suntem pregătiți pentru o astfel de situație. Noi ne dorim ca cei mici să meargă la școală”.
Confuzia a planat și în rândul profesorilor, care, după șocul inițial, au început să se regrupeze și să se adapteze noii situații.
Diferența a făcut-o conducerea fiecărei școli, iar directorii care s-au organizat rapid, au reușit să gestioneze situația și să se adapteze din mers.
“Pentru mine a fost un an cu multe provocări, cu multe lucruri noi pentru că, la începutul pandemiei, lucrurile mi s-au părut confuze. Nu știam bine ce vom face, cum ne vom organiza. Luna martie și prima parte a lui aprilie au fost perioade confuze. A ținut mult și de directorul fiecărei unități de învățământ. În unele scoli s-au organizat webinarii cu profesorii, în care s-a explicat situația, directorii s-au întâlnit cu profesorii pentru explicații, dar în alte școli de elită, chiar din Târgoviste, cursurile s-au desfășurat numai prin whats-up. După ordinul Ministerului Educației, lucrurile s-au mai clarificat. Noutatea cea mai importantă a fost că am gestionat un alt tip de învățare, s-a creat un alt tip de colaborare între profesor-elevi, mai aproape de copii, de emoțiile și trăirile lor. Eu am simțit că am devenit mai degrabă un facilitator al învățării, nu un cadru didactic cu autoritatea de la catedră”, a punctat prof.dr. în istorie Gabriela Istrate, fost inspector general adjunct la Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa.
Fiecare școală ar putea decide cum începe cursurile
Autoritățile lucrează la mai multe scenarii pentru începerea noului an școlar.
Ministrul Educației, Monica Anisie, declara recent că sunt șanse mici ca școala să înceapă în regim normal din toamnă, pentru că situația actuală nu permite acest lucru. Ministrul dă asigurări că vor fi luate în calcul toate scenariile, inclusiv cel al învățământului desfășurat exclusiv în on-line.
Între timp, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru vorbește despre posibilitatea ca o treime dintre elevi să meargă la școală, iar celelalte două treimi să urmeze cursurile on-line, de acasă, prin rotație.
Mai există însă și un al treilea scenariu la care se lucrează - fiecare unitate scolară să își asume modul de începere a școlii, în urma unei analize.
Ideea este în discuție la Ministerul Educației, potrivit lui Eugen Ilea, preşedintele Federaţiei Părinţilor din Capitală.
“Colaborăm cu Consiliul Național al Elevilor, cu sindicatele, să sperăm cât mai repede posibil vor fi date spre dezbatere publică aceste scenarii. Ideea a fost ca fiecare unitate scolară să își asume modul de începere a școlii și modul de activitate. O descentralizare a deciziei presupun că va exista. Cam asta este și ideea ce converge de la Ministerul Educației, că vor lăsa la latitudinea unităților școlare să ia decizia cea mai bună. Fiecare unitate școlară să își asume modul de începere a școlii”.
Această decizie trebuie însă să se facă în urma unei analize solide și, în orice caz, ar trebui pregătită din timp, nu înainte de începerea noului an școlar.
“E mare nevoie să se facă o evidență clară a copiilor care nu au acces la școala on-line și, abia după ce fiecare școală are această evidență clară, să se găsească soluții. Reluarea activității ar putea fi diferită de la o școală la alta. Scenariile trebuie pregătite mai din vreme, nu trebuie să vină septembrie și noi să nu știm cum vom organiza această activitate”, consideră Gabriela Istrate, profesor cu o largă experiență în sistem.
Toate aceste schimbări care au loc în învățământ ar trebui să fie însoțite și de modificarea fișei postului pentru fiecare cadru didactic, pentru a ține cont de noile realități, adaugă ea.
“Tot la latitudinea școlilor ar trebui să mai existe o preocupare: modificarea fișei postului fiecărui cadru didactic, în care să se includă și această activitate, apoi și grila de evaluare a unui cadru didactic, care să facă referire și la activitatea on-line. Și pot fi și alte instrumente de monitorizare a profesorilor de către echipa managerială a unei școli”.
Școala post pandemie
Experiența privind digitalizarea învățământului, pe care am parcurs-o de nevoie, ar putea deschide învățământul românesc spre actualele realități de pe piață, dacă autoritățile vor înțelege că este nevoie să investească în infrastructura școlară și să pună elevul în centrul actului educațional.
“Nu cred că ne vom mai întoarce la vechile paradigme și la vechile modalități de funcționare a sistemului educațional. Cred că vom merge spre o digitalizare completă, că vom conștientiza într-un final că, de fapt, doar competențele cheie care ajută elevii să se integreze în societate, după terminarea studiilor, sunt cu adevărat necesare. Poate că vom înțelege asta post-pandemie și vom acționa în consecință prin schimbări curriculare. Sper să vedem post pandemie un sistem educațional care se va recupera într-un mod inovator, să existe o colaborare reală între elevi și profesori, iar elevii să se afle cu adevărat în mijlocul actului educațional”, spune Rareş Voicu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor.
În plus, mai multă libertate acordată elevilor, stimularea creativității și interacțiunea între licee și universități ar putea aduce plusvaloare învățământului post pandemie, consideră prof.dr.în istorie Gabriela Istrate, fost inspector general adjunct la Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa.
“Va fi o școala primenită cu haine noi după pandemie, în care să avem o relație mai frumoasă între elevi si profesori pentru că am trăit multe emoții în on-line împreună și, atunci, întoarcerea la catedră nu va mai fi ca înainte. Mai multă libertate acordată copiilor, în sensul bun, creativitatea copiilor să fie mai ușor de exprimat și mă gândeam că, totuși, am putea să păstrăm unele activități on-line. De exemplu, liceul meu să aibă o legătură cu o universitate și un profestor universitar să predea un curs în on-line, creându-se o punte de comunicare mai facilă. De ce să nu păstrăm ce ar fi bun din această activitate on-line?”.
Iar colaborarea celor trei actori implicați în procesul educațional – elev – profesor – părinte – ar putea întregi tabloul unui sistem de învățământ performant.
“Această pandemie a scos la iveală și un lucru bun. Necesitatea colaborării celor trei actori din educație: cadre didactice – elevi – părinți. Mi-aș dori ca această colaborare să existe și pe viitor. Fără această colaborare, nu vom putea vorbi despre o educție în care beneficiar să fie elevul“, a conchis Eugen Ilea, preşedinte al Federaţiei Părinţilor din Capitală.
Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 20/21 iulie 2020, poate fi urmărită în link-ul de mai jos:
