Jocurile de putere și de influență din spatele pandemiei

La prima vedere, pare că 2020 a fost anul în care lumea s-a oprit din cauza pandemiei de COVID-19, dar analiștii politici consideră că, la nivel geopolitic, lucrurile au continuat să evolueze.

Cunoscutul analist de politică externă, prof.univ. Iulian Chifu, spune că pandemia de COVID-19 a generat trei categorii de crize care s-au suprapus: criza sanitară cu consecințe multiple la nivel economic, financiar; criza generată de impactul tehnologiei asupra democrației în sine și crizele întâmplătoare, precum a fost cea a petrolului.

“Pandemia a generat trei categorii de crize suprapuse, preexistente: putem include aici impactul tehnologiei, al social media asupra individului, societății, politicului și a relațiilor internaționale. Am profitat la maxim de oportunitățile oferite de tehnologie, fără a evalua impactul tehnologiei asupra democrației în sine. Acest lucru a început să se vadă și să coste, a explodat în pandemie. A doua componentă ține de pandemia în sine, care a generat un set de crize secundare: de la criza sistemului sanitar, la consecințele multiple la nivel economic, financiar. Zona de infodemie a avut un impact mult mai mare, generând problemele create de războaiele informaționale. Mai avem și așa-numitele crize întâmplătoare: criza prețului petrolului, care a accelerat actuala schimbare a generației energetice de la hidrocarburi către energie electrică, cu acel tampon al gazului până în 2030 – 2035”, a spus Iulian Chifu la "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

Analistul vorbește și despre schimbările aduse în zona acordurilor nucleare, dar și despre mișcările geo-politice din zona Federației Ruse, care au avut loc în paralel cu pandemia.

“Doborârea unui avion în zbor, fără pilot, cu armă laser în Pacific, fapt care a schimbat era nucleară așa cum o știam. Avantajele și regulile stabilite de era nucleară sunt în spatele nostru. Au dispărut toate acordurile nucleare existente. Se anunță o schimbare de geopolitică rusă și o schimbare de generație politică în Federația Rusă pentru a aduce lideri și mai tineri și mai credibili pentru noul tip de politică de care are nevoie Federația Rusă. Aceste schimbări nu au nimic de-a face cu pandemia, ci pur si simplu s-au dezvoltat în același timp cu zona pandemică”, a subliniat prof. univ. Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

Prin urmare, noul an ne anunță o relansare a multilateralismului și a cooperării globale, în sensul rezolvării marilor probleme ale lumii actuale.

2021 - vom câștiga lupta cu dezinformarea?

Anul 2020 a reprezentat “un festival prelungit al dezinformării”, pandemia a perturbat activitatea normală și astfel s-a instalat o stare emoțională de nesiguranță.

Aceste stări au reprezentat terenul propice pentru dezvoltarea rapidă a dezinformării, spune prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, specialist în domeniul combaterii știrilor false și a dezinformării, care estimează un an 2021 și mai greu din acest punct de vedere.

“Estimez că, din punct de vedere al bătăliei pentru combaterea dezinformării, anul 2021 va fi mai chiar mai greu decât cel precedent, pentru că venim cu o raniță în spate, cu sentimente negative acumulate. Bătălia geopolitică, bătălia pentru piețele de desfacere, bătălia pentru refacerea economiei - toate acestea vor fi chiar mai puternice decât în 2020. Dar, potrivit specialiștilor, apariția vaccinului este un motiv de speranță”.

Și prof. Univ. Iulian Chifu subliniază pericolul știrilor false și vorbește despre consecințele de nebănuit la nivel de societate.

“Știrile false sunt periculoase și pot afecta toate domeniile, iar unele dintre ele pot duce la violență directă, cum a fost la Capitoliu, altele pot duce la imposibilitatea de a reacționa sau de a construi anticorpii unei societăți. În toată această horă se mai adaugă și binevoitori – actori statali, non-statali cu interese diverse“.

Întrebat la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină dacă se va vaccina anti-Covid-19, prof.univ.dr. Iulian Chifu a răspuns că este deja trecut pe o listă și așteaptă momentul în care va fi programat pentru a face vaccinul.

Relația România – Republica Moldova

România și Republica Moldova au avut o relație constantă, atâta timp cât autoritățile de peste Prut și-au dorit apropierea de valorile europene.

Atunci când acest lucru nu s-a mai întâmplat, relația bilaterală a fost una complicată, dar parteneriatul României cu cetățenii Republicii Moldova a fost constant.

“Relația cu R. Moldova a fost una constantă pentru că România are un document semnat cu R. Moldova, care se numește Parteneriat Strategic pentru Integrare Europeană. Când autoritățile din R.Moldova nu-și doresc integrarea europeană, relația bilaterală este complicată la nivelul autorităților. De altfel, au fost niște forțări, pentru că Republica Moldova are o lege votată în 2005, cu cvasimajoritate, pentru drumul spre integrare europeană. Această lege nu a fost schimbată niciodată, iar cei care au jucat cartea pro-rusismului (cum e cazul lui Igor Dodon), de fapt, au încălcat această lege“.

Acum, după alegerea Maiei Sandu la președinția Republicii Moldova, se creionează o perspectivă pro-europeană.

“Astăzi avem un președinte pro-european, am avut o vizită a președintelui României în Republica Moldova, avem perspectiva unor alegeri anticipate și a unei reveniri la o majoritate și o guvernare pro-europeană“, a conchis Chifu.

Video: Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 ianuarie 2021 poate fi urmărită în linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/737184490554377