Ion Jinga: ONU încearcă să evite o criză alimentară în țările subdezvoltate
Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a vorbit despre strategiile globale pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus.
Articol de Luminiţa Voinea, 13 Mai 2020, 13:12
• Este nevoie ca statele să își recapate rolul strategic în societate
• Am încredere în forța de regenerare și de a merge mai departe a poporului român
Pandemia de coronavirus zguduie din temelii statele lumii.
Traversăm o criză globală fără precedent, care afectează 195 de state și teritorii.
Având în vedere amploarea crizei și consecințele ei globale, Organizația Națiunilor Unite a reacționat imediat pentru evitarea unei crize alimentare, a conflictelor și a unei căderi economice în țările mai puțin dezvoltate.
În luna martie, Organizația Națiunilor Unite lansa un plan global de răspuns umanitar la COVID-19, care avea ca obiectiv să adune din donații două miliarde de dolari pentru combaterea pandemiei în țări care nu au resurse proprii.
“Ținta ONU o reprezintă lumea în curs de dezvoltare, pentru că acolo îngrijorează cel mai mult impactul virusului, vorbim de țările cele mai sărace unde se așteaptă ca punctul culminant al pandemiei să fie atins peste trei, șase luni. Şi toate alertele care ne vin de la ONU sunt în sensul că trebuie să ne pregătim pentru o creștere a nivelului foametei, a conflictelor, sărăciei, bolilor, economiile vor scădea și va fi o mare presiune pe sistemele de sănătate”, a spus ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Aceste amenințări serioase aduse de criza de COVID -19, care fac ca țările sărace să fie o țintă sigură, au determinat Națiunile Unite să tripleze suma destinată ajutorului, astfel că de la două miliarde de dolari, luate inițial în calcul, suma a ajuns la 6,7 miliarde de dolari.
Iar numărul de state beneficiare se ridică acum la 63, amintește ambasadorul Ion Jinga.
“În țări din Asia de Sud, din Africa, din zona Caraibelor, America de Sud, numărul de cazuri crește și Programul Mondial Alimentar, de exemplu, oferea asistență și avea în evidențe, până în debutul pandemiei, cam 135 de milioane de oameni pe glob, se afirma că sunt la limita foametei, deci înainte de pandemie. Acum cifra s-a dublat și în acest moment 30 de milioane de oameni pe glob primesc mâncare doar de la Programul Mondial Alimentar. Imaginați-vă că dacă acest lanț de aprovizionare va fi întrerupt, vom avea de-a face cu o catastrofă. Este de altfel, cred, și motivul pentru care directorul executiv al Programului Mondial Alimentar spunea, că există riscul unei foamete de dimensiuni biblice“.
Fonduri pentru taberele de refugiați
Din cele 6,7 miliarde de dolari pe care ONU și-a propus să le strângă din donații, peste un miliard va merge la refugiați, pentru a limita răspândirea noului virus în taberele în care viața se desfășoară la limita sărăciei, fără apă curentă și servicii medicale.
“Din această sumă, un miliard și jumătate sunt destinați refugiaților, iar Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a reușit până acum, slavă Domnului, să asigure servicii sanitare de bază, servicii medicale, acces la apă curată, măsuri de igienă, în comunitățile de refugiați și din acest motiv, răspândirea virusului în aceste comunități este deocamdată limitată. Vorbeam de acces la apă curată. Aș vrea să vă spun că din cele 7, 8 miliarde de locuitori ai planetei, 3 miliarde nu au acces la apă curentă, deci vorbim de măsuri de prevenire, spălare cu apă și săpun, dar 3 miliarde de oameni nu au acces la apă. “
Actuala criză schimbă profund lumea: va fi un deşert de parcurs
Ambasadorul Ion Jinga estimează că în următoarele câteva decenii lumea va fi schimbată profund de criză, iar țările în curs de dezvoltare vor avea cel mai mult de suferit.
Consecințele vor fi pe mai multe planuri: politice, economice, sociale, tehnologice.
“Fondul Monetar Internațional estimează, pe scenariu optimist, că relansarea economică ar putea începe în anul 2021, însă vreau să vă spun că Banca de Investiții JPMorgan vorbește o scădere de 20% a profitului companiilor la nivel global și de o revenire la nivelul pre-criză abia în anul 2023. Deci va fi un deşert de parcurs. Pe de altă parte, cred că lecția acestei perioade nu este că globalizarea de care am mai vorbit de câteva ori până acum a eşuat, ci că pur şi simplu că este fragilă și că probabil pe termen mediu, ne putem aștepta, la un anumit fenomen de retracție“.
Statele cu un sistem de protecție socială bine pus la punct vor trece mai ușor peste criză dar, după trecerea pandemiei, este nevoie ca statele să își recapate rolul strategic în societate, continuă analiza ambasadorul României la ONU.
“Practic, mă aștept ca o prioritate post-criză să fie aceea ca statele să își recapete un rol strategic în societate sau oricum, să fie mult mai prezente în economie, pentru că este posibilă o reducere semnificativă a capacităților de producție, datorită închiderii unui număr important de firme. Şi atunci s-ar putea să fie necesare scheme noi de protecție socială“.
Reconfigurarea priorităților post-criză
Criza pe care o traversăm și care necesită un efort de solidaritate mondială va acutiza nevoia de cooperare internațională, nu numai în prevenirea și gestionarea unor pandemii viitoare, ci şi în alte dosare care sunt esențiale pentru cooperare internațională.
“Mă gândesc la schimbări climatice. Sper din toată inima ca proiectul ecologic "Greendeal" al UE să fie transpus în realitate. Deci eu nu cred că vom asista la dispariția lumii interconectate, pentru că actuala pandemie este o dovadă a interdependenţei profunde în care trăim. Dar cred că statele vor acorda mai multă atenție interesului național, felului în care se raportează la ceilalți actori. Dacă atunci când vom reîncepe, vom pleca de la necesitatea implementării normelor de protecție a mediului și combaterea schimbărilor climatice, atunci s-ar putea ca nu numai viața noastră, dar viaţa copiilor, nepoţilor noştri, viaţa generaţiilor viitoare să arate un pic altfel“.
A IV-a Revoluție industrială
Criza aduce cu ea și mari oportuniăți.
Folosirea inteligenței artificiale, avantajul imens adus de tehnologia digitală și a IV-a Revoluție industrială ne vor schimba total viața după pandemie.
Dacă vom ști să ne adaptăm la această lume nouă, vom avea parte de o viață mai bună și mai curată.
“Am intrat deja pe nesimțite în cea de-a patra revoluție industrială. Este o perioadă caracterizată de folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale, a interconectării, nanotehnologiei, biologia sintetică, computere cuantice, vehicule autonome și așa mai departe. Ei bine, când vom ieşi din această perioadă s-ar putea să ne trezim practic în mijlocul acestei cea de-a patra revoluţii industriale, o epocă... haideţi să o numim epoca Google, în care coexistă și se întrepătrund două luni complementare: cea reală, fizică în care trăim și cea virtuală, cea pe care o vedem prin computer. Dacă vom ști să ne adaptăm la această nouă revoluție industrială, atunci schimbările climatice și o lume curată sunt un element esențiale“.
“Cred în forța poporului român de a merge mai departe”
Pentru români, ambasadorul Ion Jinga a transmis un mesaj de încredere în semeni, dar și în forța de a merge mai departe a poporului roman, care, de-a lungul istoriei a avut de înfruntat multe greutăți: de la războaie la regimuri dictatoriale.
“Voi spune că trebuie să avem încredere, încredere în noi, încredere în semenii noştri, încredere în forța de regenerare și de a merge mai departe a poporului român. Trebuie să privim cu optimism viitorul. Vom trece și peste aceste momente dificile, nu este, până la urmă, nici prima, nici ultima dată când românii se confruntă cu dificultăți; am trecut noi prin războaie, au fost şi alte pandemii, au fost invazii, au fost regimuri dictatoriale - am reușit să trecem peste ele. Cred că restartul de care vorbeam va fi o foarte bună ocazie să punem împreună în practică ceea ce președintele României, domnul Klaus Iohannis, numeşte România normală şi România educată, şi acest lucru îl putem face toţi, împreună, pentru că există resurse, există energie, există o mare capacitate și intelectuală și de muncă“, a conchis ambasadorul României la ONU, Ion Jinga.
Lumea după coronavirus nu va mai mai fi aceeași, dar lecția umanității, a solidarității și a cooperării internaționale, pe care o învățăm din această criză, poate transforma lumea într-una mai bună și mai atentă la suferințele celor din jur și ne poate conduce spre progres.
Vezi aici textul integral al intervenției ambasadorului României la ONU, Ion Jinga. Sursa: RADOR
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 mai 2020. Invitați: Excelența sa, Ion Jinga, ambasadorul României la O.N.U. și medicul pneumolog la New York, Theo Trandafirescu , profesor universitar la Facultatea de Medicină Mount Sinai. Intervenție în direct: Ion Beiu, inventator. Emisiunea poate fi urmărită în linkul de maj jos:
