Ghid de supraviețuire în pandemie. Sfaturile psihologului Mihai Copăceanu

În plină perioadă de criză generată de pandemia de COVID-19, psihologul Mihai Copăceanu publică volumul “Ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi”, o resursă utilă
pentru toți tinerii, și nu numai, pentru a înțelege mai bine această perioadă plină de provocări.

Bazată pe un studiu ce a inclus peste 1.200 de tineri, cartea arată în ce măsură pandemia le-a afectat educația, echilibrul psihoemoțional, relațiile cu familia, alimentația, utilizarea internetului și comportamentele de risc, precum consumul de alcool și fumatul.

Dar, mai ales, oferă sugestii și idei ale unor adolescenți privind adaptarea la noua realitate, sfaturi ale medicilor și recomandări de asistență și consiliere psihologică gratuită.

Volumul este un sprijin necesar într-o lume confruntată cu schimbări rapide și bulversante.

O generație traumatizată

Aflați la vârsta experiențelor, a curajului, a explorării și a descoperirii, adolescenții trec și ei, ca și noi, adulții, printr-o perioadă dificilă, încercând să gestioneze cât mai bine limitele impuse de pandemia de COVID19.

Fiind prin excelență persoane sociabile, cu o dorință de libertate dusă la extrem în perioada adolescenței, tinerii simt că, din cauza pandemiei, nu-și mai trăiesc viața.

De aceea, resimt mai acut presiunile create de lipsa socializării, de schimbarea modului de desfășurare a școlii, dar și pe cele care vin din partea părinților.

“Suntem în cea mai gravă perioadă a pandemiei, tinerii devin mult mai stresați și anxioși pentru că sunt prin excelență, persoane sociabile. Școala, pentru ei, este locul în care socializează, duc dorul pauzelor, dar și al activităților de după școală. Apar conflicte între ei și părinți. Se adaugă stresul examenelor de sfârșit de an și nesiguranța vis-a-vis de viitorul lor. Atunci ei se simt chiar incapabili și vedem o serie de influențe care vin din social media, unde sunt abuzuri. Nu e deloc ușor să fii tânăr în 2020. Ei și-ar dori ca acest an să fie șters din memorie. Dacă mai continuă pandemia în ritmul ăsta, vom avea o întreagă generație traumatizată. Acest impact va lăsa urme asupra psihicului, cu consecințe pe întreaga viață ulterioară”, a spus psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină, dublu licenţiat în teologie şi psihologie, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Conflictele adolescenților

Potrivit unui studiu făcut de psihologul Mihai Copăceanu în luna aprilie, 44 la sută dintre tineri au spus că în familia lor sunt mai multe certuri și neînțelegeri decât înainte de pandemie. Numai 22 la sută au răspuns că profită la maxim de timpul petrecut cu familia și tot 22 la sută au spus că e mai bine în această perioadă decât era înainte.

O treime se îngrijorează cu privire la veniturile familiior si 10 la sută au răspuns că, cel puțin un părinte și-a pierdut locul de muncă.

Există și o categorie destul de mică de adolescenți, care s-au simțit mai bine cu familia.

“Tendința adolescenților este să se distanțeze de familie și să aibă un anturaj. Mulți au spus că se retrag în camera lor și că nu mai au libertatea pe care și-o doresc. Este un conflict intern în psihicul unui adolescent, dar există și un conflict între generații”, explică psihologul.

El sfătuiește părinții să respecte dreptul copilului de a sta singur, de a avea intimitate, dar în același timp trebuie să discute cu copilul despre trăirile lui, astfel încât singurătatea să nu se transforme în însingurare.

“Poate există și prea multă presiune din partea părinților. Părinții sunt experți în critici și mai puțin atenți la nevoile copiilor. Pe de o parte, dacă există o nevoie de a sta singur în cameră, trebuie acceptată, iar pe de altă parte, trebuie să arătăm că suntem disponibili și înțelegem inclusiv momentele de răzvrătire, de frustrare. De multe ori, nici adolescenții nu-și pot identifica sentimentele prin care trec. Și ei pot suferi de atacuri de panică, de anxietăți sau chiar depresie. Iar o depresie la adolescent nu are semnele clare, nu se manifestă ca la un adult. Orice formă de furie poate fi un simptom al depresiei“, avertizează psihologul.

Anturajul, un pericol real

Adolescența este cea mai frumoasă perioadă din viață, pentru că este una plină de emoții trăite la maxim.

Este însă și o perioadă dificilă, plină de revolte, egocentrism, impulsivitate, iar tinerii se se distanțează foarte mult de părinți și se apropie de prieteni.

Adolescența începe la 11 - 12 ani, cu diferențe de plus minus doi ani între fete și băieți, pentru că fetele se maturizează mai repede. Există și o perioadă de preadolescență, care începe la vârsta de 9 – 10 ani.

Cel mai puternic factor de influență în această perioadă este anturajul, 9 din 10 tineri fiind influențați de prieteni, mai mult decât de părinți.

Asta în condițiile în care cuvântul-cheie al adolescentului este “ascunzișul”.

Prin urmare, pentru evita derapajele, părinții sunt sfătuiți să supravegheze anturajul copiilor, să știe exact unde merg și ce fac, să le cunoască inclusiv aplicațiile de pe telefon.

Factorii importați care fac un copil să nu ajungă la risc sunt: relația cu părintele, supravegherea și atractivitatea față de școală, spune psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină, dublu licenţiat în teologie şi psihologie.

“Influența găștii este mult mai mare decât influența părinților. Din timp trebuie să încercăm să supraveghem anturajul, să monitorizăm, să nu fim permisivi. Trebuie să fim prieteni cu părinții prietenilor lor, să știm exact unde merg și ce fac. Adolescentul, prin excelență, se ascunde. Trebuie să cunoaștem inclusiv aplicațiile telefonice, să știm unde este, să-l supraveghem: ce face, la cine merge, când merge?”.

Cum trecem criza? Sfaturi pentru adolescenți și părinți

Echilibrul pare a fi cel mai bun antidot împotriva crizei fără precedent prin care trecem.

“Să nu ne mai uităm la știrile care ne alarmează, să nu mai discutăm cu oamenii care sunt anxioși și care exagerează, să ne conectăm la propriile noastre sentimente, gânduri, trăiri, fie că sunt angoase, plânsete sau frică. Să ne reconectăm cu familia, să ne întoarcem la valorile autentice și să ne dăm seama că pandemia e o stare de urgență, de alertă, care va trebui să treacă. Trebuie să depășim adolescența prin provocările pandemiei, să fim mai buni si mai uniți după această criză“, ne sfătuiește psihologul.

Iar dacă nu putem menține acest echilibru, avem varianta de a apela la un psiholog. În această perioadă, există și consultații on-line.

Iar pentru anul viitor, respectul, prețuirea și reconectarea cu familia pot fi lecțiile pe care le vom fi învățat, la finalul acestei perioade grele pe care o traversăm cu toții.

“Sper că ne-am călit în 2020, sper că învățăm să ne prețuim unii pe alții, să învățăm mai mult să ne respectăm, să fim responsabili, să dezvoltăm alternative, să ne reconectăm cu familia și să ne dăm seama că, totuși, sunt alte valori mai importante decât banii. Să ne reconectăm la propriile noastre emoții, care ne fac să trecem mai ușor peste o perioadă dificilă. Astfel, putem deveni mult mai buni și emoțional și moral”, a conchis invitatul Serviciului de noapte cu Maria Țoghină, psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Șoghină, ediția din 16/17 noiembrie 2020