EXCLUSIV Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut la 13 ani. Adicția este o boală

Statistici negre arată că România se află în prezent la cel mai mare nivel de consum de droguri din istorie.

Fenomenul a luat o amploare fără precedent în țară noastră, procentul adolescenților între 14 și 18 ani care au consumat cel puțin o dată un tip de drog ilicit fiind de aproximativ 10%, afirmă prof.dr. Cătălin Țone, expert antidrog.

Datele sunt confirmate de Agenția Națională Anti-Drog, dar expertul Cătălin Țone susține că în marile orașe precum București, Cluj, Iași sau Constanța, consumul este mai mare decât media.

Mai grav este că vârsta consumatorilor de droguri a scăzut la 13- 14 ani.

“Fenomenul a crescut ca intensitate în zonele universitare, în zonele cu o populație densă. Menționez Iași, Timișoara, Brașov, Cluj, în general, județele cu aflux de tineri, fie că sunt minori din colegii și licee, fie că vorbim despre studenți. Aș menționa și Constanța și aș ține cont și de faptul că acolo sunt niște festivaluri, este o perioadă de patru-cinci luni de distracție. Liceenii sunt pe primul loc în ce privește consumul, dar vârsta debutului în consum a scăzut, statistic vorbind. Adică sunt tot mai mulți tineri care debutează undeva în jur de 13-14 ani”. Cătălin Țone, expert antidrog, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Drogurile au pătruns în unitățile de învățământ, iar fenomenul este grav și greu de stăpânit, pentru că nici cadrele didactice, nici personalul de pază din școli nu au fost instruiți cum să procedeze în fața pericolului.

Adicția este o boală. În proporție de 30% vine pe un fond genetic

Psihoterapeutul Atena-Maria Săndulescu spune că, în contextul noilor realități sociale, adicția este considerată o boală, iar societatea nu este pregătită să-i facă față.

“În România lucrurile au evoluat și în ultimul timp s-au agravat foarte mult, acum se fac substanțe nocive în diverse laboratoare ilegale și cu regret spun că statul și societatea nu sunt pregătite pentru această situație. O adicție este o boală conform noilor realități cu care ne confruntăm. Și atunci, în acest context, cumva trebuie și noi să ne adaptăm vremurilor. Și lucrul acesta începe cu părinții, care trebuie să înțeleagă că de acasă se pune problema în a descoperi ce se întâmplă cu copiii și, după aceea, cu oamenii din preajma lor, cu societatea”, a spus psihoterapeutul Atena-Maria Săndulescu.

În proporție de 30% adicția este genetică, vine pe un fond ereditar.

„Mai mari șanse au copiii care vin din părinți care au o adicție. 30% este o chestiune de genetică, un fond ereditar, dintr-un tată fumător sau bunic consumator de alcool. Ulterior, apare și aspectul social: dacă vin dintr-o familie închegată sau nu, ulterior, școala care influențează mult și, bineînțeles, anturajul”. Psihoterapeutul Atena-Maria Săndulescu, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Nu exista droguri bune sau rele. Canabisul, cel mai consumat în România

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, după noile substanţe psihoactive, atât de populația generală, cât şi de cea școlară.

Chiar dacă este considerat un drog ușor, canabisul provoacă dependență, pshihoze și chiar polidependență, atrage atenția Cătălin Țone, expert antidrog.

“Nu există droguri bune sau rele, există droguri și punct. Cel mai consumat este canabisul pentru că e considerat un drog ușor, se instalează gradul de dependență mai greu. Dar provoacă dependență cronică, psihoze, probleme serioase și un procent important din canabisul de pe piață e stropit cu substanțe chimice si atunci vorbim de polidependență și de cocktail –uri periculoase pentru creier”.

Consumul de droguri, cel mai mare generator de infracționalitate conexă

Amploarea fenomenului este în continuă ascensiune, având în vedere că aduce cu el infracțiuni grave, precum violență, furt și chiar crime.

“Problema trebuie văzută în viitor, trebuie să fim anticipativi, trebuie să construim și nu putem să construim fără resurse, fără atenție din partea decidenților și fără sacrificii. Acest fenomen este cel mai mare generator de infracționalitate conexă: trafic și consum ilicit de droguri, tendințe suicidale, incidente sociale, crime, până la infracțiuni de violență, furturi pentru procurarea dozei zilnice. Foarte important să nu ne ascundem în spatele unor cifre, să nu ne mai mințim”, mai spune Cătălin Țone.

Părinții, primii care pot controla fenomenul. La 7-8 ani, să le vorbim deja copiilor despre pericolul drogurilor

Totul începe din familie, spun atât psihologii, cât și experții.

Comunicarea cu copilul este cheia, iar părintele este primul care trebuie să se alerteze când ceva nu este în regulă.

“Comunicarea este esențială. Trebuie sa discutam cu copilul și să-i punem întrebări: ce te frământă, de ce ești trist, ce te bucură, pentru că părintele îl simte pe copil. Copiii trebuie însoțiți de părinți la diferite evenimente sociale sau muzicale, iar ideea este să găsești o formulă de comunicare în așa fel încât un NU sa fie un DA atractiv și asta se poate face prin găsirea unor alternative educative, cum ar fi participarea la evenimente care îi aduc copilului bucurie și fericire”, subliniază psihoterapeutul Atena-Maria Săndulescu.

Atâta timp cât copiii sunt expuși internetului de la vârste fragede, tot de atunci trebuie să începem să le vorbim despre pericolul consumului de droguri.

“Copiilor trebuie să le vorbim despre droguri de la 7 – 8 ani, pentru că au acces la internet, au acces la conținut. Trebuie sa fim părinți activi, să vedem exact anturajul, cum comunică și care este situația la școală. E vorba de a putea ajuta copilul să depășească o anumită perioadă de vulnerabilitate și tentațiile anturajului. Uităm frecvent că toată zona de comunicare e foarte importantă. A-ți lua copilul cu tine la diferite activități un lucru foarte important”. Cătălin Țone, expert antidrog.

În plus, o atitudine corectă a părintelui și a societății nu este una care să stigmatizeze, ci una care să ajute la înțelegerea motivelor pentru care un copil începe să consume droguri, pentru a-l ajuta sa treacă peste această perioadă, inclusiv prin asigurarea asistenței medicale și psihologice de specialitate.

Un nou concept în lupta cu drogurile: dependența pozitivă

Expertul Cătălin Țone vine cu un nou mod de abordare: depedența pozitivă, care înseamnă apropierea de lucruri și activități benefice, cum ar fi sportul, natura, modele de succes și, nu în ultimul rând, dragostea celor apropiați.

“Pentru adolescenții care se confruntă cu presiunea grupului de a consuma droguri, am dezvoltat un nou concept: când spun dependență o împart. Există și dependență pozitivă, nu numai negativă. Dacă adolescenții își fixează anumite activități care creează dependență pozitivă: sport, exemple de succes, îi învățăm să facă ceea ce le place, să se joace, să respire, să descopere natura, dragostea atunci le va fi mai ușor să reziste presiunii anturajului. Copiii sunt oglinda parinților, noi, adulții, suntem un exemplu viu pentru copiii noștri. Dacă reușim să fim părinți și modele bune, putem să le dăm dependențe pozitive care îi țin departe de vicii și anturaje periculoase”.

Fenomenul consumului de droguri trebuie abordat pe trei planuri: prevenirea, care este o chestiune extrem de complexă și de importantă, combaterea, care înseamnă instrumentarea dosarelor penale, și partea medicală, de la zona de intervenție medicamentoasă, de prescriere, detoxifiere și terminând cu o zonă foarte importantă care înseamnă psihoterapia, intervenția pentru repararea în zona neuronală.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 12/13 iunie 2023