EXCLUSIV România și UE cooperează pentru a pune la punct un sistem de securizare cibernetică a alegerilor

Potrivit celor mai recente date, România se confruntă zilnic cu aproximativ 25.000 de atacuri cibernetice, care vizează atât instituții publice, cum a fost recent cazul Camerei Deputaților, companii, dar și oamenii obișnuiți.

România nu este mai expusă atacurilor cibernetice decât alte state, dar breșele de securitate de la Camera Deputaților și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, devenite recent ținte pentru infractori, au ridicat problema securității cibernetice.

Mai mult, în ultimul timp au apărut videoclipuri false, denumite "deep-fake", în care infractorii cibernetici se folosesc ilegal de imaginea unor persoane publice, cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea confuzie și dezinformare.

Este un pericol care aduce mai multe riscuri pentru societate, în special în timpul campaniilor electorale, mai ales că anul acesta peste jumătate din populația globului se va prezenta la urne.

România, care va avea patru rânduri de alegeri, lucrează alături de Uniunea Europeană la un sistem de securizare cibernetică a scrutinului, a afirmat Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

"Noi facem parte dintr-un grup european care în momentul ăsta scrie un nou compendiu tehnic pentru securizarea cibernetică a alegerilor. Toate țările folosesc sisteme electronice pentru a număra voturile sau pentru a înregistra alegătorii. În orice moment al acestui proces pot să existe breșe de securitate. Și atunci există un întreg proces de securizare tehnică a acestor breșe. Și de asemenea, discutăm, pentru prima dată împreună cu alte instituții din zona europeană, de zona de amenințări hibride, pentru că, da, știm că alegerile sunt supuse acestor amenințări, nu putem să băgăm capul în nisip, am avut aceste amenințări la diverse alegeri și bineînțeles că o să ne confruntăm cu ele și în alegeri europene".

Pericolul este cu atât mai mare cu cât dezinformarea se manifestă ca unul dintre cele mai mari riscuri pentru umanitate, potrivit raportului privind riscurile globale, publicat recent de Forumul Economic Mondial.

Pentru a nu cădea pradă dezinformării, specialiștii ne sfătuiesc să analizăm cu mare atenție orice informație, să-i verificăm sursele și să reflectăm la relevanța posturilor publice.

Iar, în ceea ce privește informațiile sau videoclipurile false, ele pot fi recunoscute dacă acordăm atenție detaliilor.

"De cele mai multe ori e vorba de lucruri care creează panică și de lucruri care creează frică. Evident, sunt tot felul de lucruri care se văd, mișcările mâinii, mișcările gurii, dar de foarte multe ori nu suntem atenți la asta. Însă imaginea de ansamblu ne dă senzația că nu e corect, nu e bine. Și, evident, am foarte multă încredere în jurnaliști, pe care îi văd ca un partener poate mai strâns decât în alte ocazii, să verifice foarte bine informațiile care vin. Eu am foarte multă încredere în Radio România, de la dumneavoastră întotdeauna știrile sunt verificate. Cred că o să devină din nou relevante posturile de radio publice, mass-media publică". Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Pentru a nu cădea pradă atacurilor cibernetice, specialiștii ne recomandă schimbarea parolelor la anumite intervale de timp, autentificarea cu doi factori, verificarea periodică a adreselor de email și ștergerea mesajelor nefolositoare, dar și protejarea rețelelor.

În niciun caz, nu accesați link-uri din surse necunoscute și nu completați date personale sau bancare pe platforme neautorizate.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 5/6 februarie 2024.