EXCLUSIV Mihai Mereuță: Nu estimez o creștere a prețului gigacaloriei în București
Președintele Ligii Habitat a Asociațiilor de Proprietari, Mihai Mereuță, a vorbit despre pregătirile pentru sezonul rece și a făcut estimări privind prețul la gigacalorie în această iarnă.
Articol de Luminiţa Voinea, 03 Octombrie 2023, 16:00
Apropierea sezonului rece aduce în discuție prețul la gigacalorie și rentabilitatea sistemului centralizat de încălzire.
Președintele Ligii Habitat a Asociațiilor de Proprietari, Mihai Mereuță, spune că prețul real al gigacaloriei în București este de 1096 și nu estimează că va crește, odată ce primarul general al Capitalei a anunțat acest lucru.
“Dacă dl. primar Nicușor Dan a spus că nu crește, înseamnă că nu crește. Adică până acum nu văd motive de creștere”, a afirmat Mihai Mereuță la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Primarul Nicuşor Dan menţiona la începutul acestui an că, dacă în 2022 tariful gigacaloriei a fost de 860 de lei, iar cetăţenii au plătit 160 de lei şi primăria a achitat diferența de 700 de lei, în 2023 bucureştenii vor achita 350 de lei, iar municipalitatea 750 de lei.
În momentul de față au început probele pentru iarnă, iar bucureștenii trebuie să știe că nu mai sunt permise debranșările de la sistemul centralizat de încălzire.
Problemele privind pierderile de pe rețelele de distribuție, aproximate undeva la 40% iarna si 70% vara, sistemul de subvenții uriașe la gigacalorie, întârzierile de plată si acumularea unor penalități și datorii au făcut ca sistemul centralizat să aibă multe probleme, iar bucureștenii să sufere de lipsa căldurii și a apei calde.
Problema este că, într-o capitală de dimensiunea Bucureștiului, nu există altă soluție de încălzire, astfel încât sistemul centralizat trebuie eficientizat, după modelul capitalelor europene unde aceste sisteme funcționează pe cogenerare.
Din perspectiva dezvoltării urbane, soluțiile de încălzire ar trebui să se orienteze către energiile regenerabile și mai puțin către subvenționarea prețurilor.
“Sunt foarte multe proiecte urbane în întreaga lume care vorbesc despre soluții de încălzire care în foarte multe cazuri sunt tot sisteme de termoficare ale orașului sau sisteme utilizând energii regenerabile. Și mai e un aspect care este sensibil: termoficarea este un element de guvernanță urbană și este un element care poate să modifice comportamentul electorului. Pentru că dacă l-ai obișnuit pe elector să-l protejezi coplătindu-i costurile fără să existe un just echilibru între social și necesar, evident că, la un moment dat, o astfel de autoritate poate să aibă foarte mari probleme. Bucureștiul este în această situație”, a afirmat Bogdan Suditu, Conferențiar Universitar Doctor Facultatea de Geografie – Universitatea din București și preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Municipiului București.
Bucureștiul, la fel ca toate marile orașe ale României, are nevoie de regenerare urbană, de o abordare integrată a problemelor localității, de la sistemul de termoficare, trafic fluent, până la mediu sănătate și ocupare.
“România dă semne că problematica habitatului e importantă și integrată în problema locuirii urbane, este un semn bun. Cadrul normativ s-a îmbunătățit în 2008, dar mai e mult de facut”, a punctat Bogdan Suditu, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, dedicată Zilei Mondiale a Habitatului, marcată în data de 2 octombrie.
2023 a fost un an al provocărilor pentru economiile urbane.
Oraşele sunt motoarele care creează valoarea ce stimulează redresarea economică.
Pentru ca această creştere economică şi redresare să fie sustenabile, avem nevoie de oraşe care să absoarbă, să se redreseze şi să se pregătească pentru şocuri economice viitoare (OECD, 2023).
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/3 octombrie 2023
