EXCLUSIV Cum întrețin rețelele sociale criza politică din România
Analistul de politică externă Iulian Chifu a vorbit, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, despre pericolul tehnologiilor digiitale asupra democrației.
Articol de Luminiţa Voinea, 23 Septembrie 2021, 16:49
La prima vedere, pare greu de crezut că rețelele sociale aduc cu ele pericole ascunse, care pun sub semnul întrebării însăși democrația, câștigată atât de greu și cu atât de multe sacrificii, de-a lungul anilor.
Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Avertizare Timpurile a realizat un studiu referitor la impactul tehnologiei asupra omului, societății și relațiilor internaționale, cu rezultate îngrijorătoare.
Printre consecințele rețelelor sociale se numără fragmentarea spațiului public și punerea sub semnul întebării a democrației.
“Lucrurile vin din modalitatea de finanțare a rețelelor sociale, știm foarte bine, pentru că România este complet dependentă de Facebook, într-o proporție de 78%. De fapt, este vorba despre un sistem care se finanțează prin postări și retransmisii ale unor postări. Atunci se vehiculează și publicitatea și pe această bază de încasează bani. Pe un asemenea tip de sistem, postările care sunt mai extravagante, mai radicale, care folosesc cuvinte dure, lucruri foarte tranșante sunt cele care se multiplică mai rapid. Niciodată o postare care are multe nuanțe, dubii, dileme, care este foarte lungă și care este moderată nu are o asemenea multiplicare. Din acest motiv, există deja studii făcute, unul dintre principalele elemente de impact este acela de fragmentare a spațiului public, o punere sub semnaul întebării a democrației”, a explicat președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie Iulian Chifu, la “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.
O altă consecință directă a impactului tehnologiei este creșterea rupturii în interiorul societăților, problemă majoră care duce la incapacitatea instituțiilor și a partidelor de a mai negocia, de a forma majorități.
Iar efectele directe se văd deja în state ca Italia sau Bulgaria, unde instabilitatea politică se perpetuează.
“O problemă majoră este aceasta a promovării extremelor. Rezultatele sunt cele pe care, în mare măsură, le vedem: o creștere a rupturii în interiorul societății și al clasei politice, o excludere a moderaților, a celor care au capacitatea de negociere, de a forma majorități, de a negocia consensuri și de a promova legi, poziții comune. În schimb, sunt preferați cei cu poziți extreme, radicale, inflexibile, care apără culorile fiecărui partid în parte. E motivul pentru care în Italia avem o problemă majoră de refacere a unor majorități, în Bulgaria avem a treia rundă de alegeri aniticipate, pentru că partidele nu mai au capacitatea de a colabora unul cu altul”, arată Chifu.
Consecințele dispariției curentului moderat, discriminarea centrului, a celor echilibrați, a celor nuanțați, se văd inclusiv în România, unde avem o situație de criză politică care ne afectează serios în ultima perioadă.
“Lipsa de colaborare se întâmplă și în spațiul românesc, cu afirmații de genul ‘nu mă voi alia niciodată cu partidul x sau y’. Politica este arta posibilului, arta de a face compromisuri și de a realiza majorități. În momentul în care azi avem criza pe care o cunoaștem, în care avem o ruptură între principalele partide, dacă această ruptură devine cu adevărat serioasă și se perpetuează, vom mai avea o excluziune reciprocă. Ne trezim că nu mai avem partide care împreună să poată alcătui majorități. Ne împingem spre zone de instabilitate, de alegeri anticipate. Deci iată efecte de natură politică”.
Soluția pentru România este că există formule de negociere, lucrurile nu sunt în alb și negru, așa cum se văd pe rețelele sociale.
La nivel individual, ideea de a ne izola în spațiul virtual, în grupuri care nu acceptă alte puncte de vedere, nu dialoghează este total greșită, pentru că duce la discriminarea centrului și a echilibrului.
Video: "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 20/21 septembrie 2021
